Am un vecin care trage frecvent la masea, de fapt am mai multi vecini din astia, dar unul e campion la capitolul asta. Când zic frecvent, ma refer la faptul ca pot sa numar pe degetele de la o mâna de câte ori l-am vazut treaz. Nu cred ca exista zi în care sa nu-l vezi pe 3 carari. Cred ficatul lui e din otel inoxidabil pentru ca de când m-am nascut io si pâna în ziua de azi nu o trecut o saptamâna fara sa-l vezi pilit bine. N-are nicio treaba, bea vodka ca apa, cred ca deja îi imun la lichide spirtoase.

Gore, caci asa îi zice tot blocul, când ma vede vesnic are aceeasi replica. “Ejti preten cu mine?” Da’ vesnic, de 8 ani tot cu asta ma ia. Când e pilit bine, când e treaz n-are nicio treaba cu mine. De fapt când e treaz e ca un om normal, linistit, ca un mielusel. Cum se îmbata, parca toti dracii or intrat în el. Striga, se ia de toata lumea, suduie de-l aude tot blocul. Ce tie si cu betivii astia…

Am ajuns sa-l evit, cum i-am auzit glasul cum fac cale întoarsa sau ma ascund si astept sa treaca. Daca ma vede ma strîga, si nu se lasa pâna ce nu da mâna cu mine.

- Tîca (asa ma strîga el întotdeauna)… Tîca… (si continua pâna ce ma duc la el)
- Da, nea’ Gore…
- Ma, tu iara nu dai mâna cu mine…
- Dau, nea Gore, cum sa nu dau…
- Ma, tu ejti preten cu mine?
- Cum sa nu nea’ Gore, cel mai bun.
- Ase te vreau…

Dupa asta se duce în treaba lui si nu mai are treaba cu mine. Atât îi trebe’, sa dau mâna cu el si sa-i zic ca-s preten cu el. Conversatia asta o am cu el de vreo 8 ani. Sa mai zic si ca nea’ Gore mere la pescuit treaz, dimineata si vine pilit seara? Neah, nu mai are rost.

Omu’ asta îi o comedie în toata regula. Râzi când îl vezi si-l auzi de te-mprastii. Nu stiu de ce nu s-o facut actor ca era bun. Ridica sala în aer de fiecare data. Si nu avea nevoie decât de o sticla de R26, polar sau saniuta… vodka, ma, vodka. Lichide cu multe grade.