Să nu vorbească la televizor decât 20 de ore după meci şi atunci să nu atace jucătorii şi staff-ul tehnic la teve, să nu deie din casă! Asta sună exact ca şi aia cu, mutu îi zice surdului că orbul se uită la ei. Cum să-i închizi gura lui Becali? Nu poţi. A zis-o chiar el, “mor dacă nu vorbesc”. Şi 20 ore după meci? Păi voi credeţi că tărtăcuţa lui poate să păstreze informaţiile atâta timp. Ăsta uită după două ore cu cine a jucat Steaua şi cine a dat gol, darămite după 20 de ore. Dacă nu vorbeşte “la cald” de meci nu mai are ce vorbi şi moderatorii de emisiuni sportive nu mai au de cine se distra şi pe cine să facă rating.

Să facă pace cu suporterii! La cum îi văd io pe fanaticii suporteri ai Stelei şi ăia care iubesc cu adevărat culorile clubului, asta e ultimul lucru la care se gândesc – pace cu omul negru.

Să nu mai ţină jucătorii neplătiţi, să aibă cel puţin 1 milion de euro în contul clubului. L-aţi văzut vreodată pe Becali să se complice cu conturi, carduri şi alte tehnologii din astea? El e adeptul valizei şi a punguţei cu doi bani.

Buget de 4 milioane de euro pentru transferuri. Care transferuri? A mai făcut Steaua vreun transfer mai serios în ultimul timp, în afară de Tănase? La B dacă jucătorul nu e gratis şi nu acceptă salar de douăjde mii n-are ce căuta.

Piţurcă nu va face faţă la Steaua, aşa cum n-au făcut nici Bergodi, Stoichiţă, Dorinel, Lăcătuş, Hagi şi cine a mai fost că am pierdut şirul. Şi Mourinho dacă ar antrena pe Steaua n-ar putea să-şi facă treaba. Eu chiar nu înţeleg de ce Becali nu-şi dă licenţa de antrenor, dacă se crede aşa de deştept.

Hai că asta, ultima parte, a fost bună, atât de bună încât m-am gândit să lansez o provocare pentru toţi steliştii. Care ar fi reacţia voastră dacă Becali s-ar trezi mâine şi ar face şcoala de antrenori şi ar antrena Steaua, pe bune, cu licenţă?

Aseară, Kapetanos a fost din nou omul potrivit la locul potrivit, pentru a nu ştiu câta oară, salvând un punct miraculos pe arena Tineretului din Urziceni. Dacă ne uităm pe statistici câte meciuri a salvat Kape de când e la Steaua, ajungem la concluzia că 3 sferturi din punctele Stelei din acest campionat le-a făcut grecul, cu golurile sale din ultima secundă de joc. Bulan? Categoric, altceva nu poate fi. Să dai gol în ultimul minut din 10 meciuri mi se pare că îţi trebuie mult noroc pentru asta. Grecul are o evoluţie mediocră până prin minutul 80, dar vine cu golul salvator exact când nimeni nu mai spera.

În comparaţie cu “prinţul” Adrian Cristea de la Dinamo, Kape se lipeşte de gol. Grecul n-are tehnica lui Cristea asta-i clar, dar are ceva ce “prinţul” nu are: NOROC. Se lipeşte mingea de el exact când trebuie şi marcă golul când ţi lumea mai dragă. “Prinţul” o fi el tehnic, dar e indolent şi crede că dacă e preferatul lui Borcea nu mai trebuie să joace fotbal.

Bulanul lui Kapetanos îl aduce în inimile suporterilor şi în graţiile conducerii, în schimb, indolenţa “prinţului” îl duce direct acolo unde nu-şi doreşte niciun fotbalist să ajungă: ţinta criticilor suporterilor, conducerii şi tuturor oamenilor de fotbal de pe la noi.

Am mai văzut o mostră crasă de prostie tipică fotbalului din România. Suporterii s-au dat în spectacol, a n-a oară, aruncând cu zăpadă înspre echipa adversă şi jucători. Nevoia de afirmare a unor indivizi care nu au nicio tangenţă cu fotbalul. În ziua de azi, orice individ care are chef să fie în centrul atenţiei vine la un meci de fotbal şi începe să se maimuţărească în tribună făcând pe viteazul, aruncând cu punga de sămânţă în teren, bricheta, moneda, telefonul propriu şi mai nou zăpadă, strigând, înjurând arbitrul, înjurând jucătorii, echipa adversă şi distrugând ceea ce ar trebui să fie frumuseţea jocului de fotbal. Şi apoi se hlizeşte în faţa pretenilor, la fel de înguşti la minte ca şi el, ce tare a fost el că l-a pălit pe Stoichiţă şi pe Szekely cu un bulgăre în cap. Face şou, că el de asta a venit la meci, să facă şou şi să fie în centrul atenţiei.

Ce nu înţeleg io e de ce ăştia care au prea multă energie şi vor cu tot dinadinsul să se afirme, de ce nu merg în peluză, cu fularul la gât şi să urle cât îi ţin plămânii, încurajându-şi echipa preferată civilizat şi fără înjurăturile clasice şi aruncatul cu diverse obiecte înspre jucători/antrenori/staff. În Anglia nu există garduri în jurul terenului, la noi se fac gardurile de câţiva metri înălţime. Aici se vede diferenţa.

Cine face pariu cu mine că Stoichiţă nu prinde ghiocelul în Ghencea?

Ca microbist şi un cunoscător al fotbalului sunt absolut bulversat de atâtea schimbări de antrenor la FC Steaua. Nu sunt stelist, dar acest domn, dacă pot să-i spun domn, pe nume Gigi Becali întrece măsura, iar bunul simţ şi respectul lipseşte cu desăvârşire din abecedarul dânsului. Ca dinamovist, Becali a ajuns să-mi fie atât de antipatic cam cum îi este unui stelist adevărat.

Becali nu trebuie înjurat, trebuie convins să realizeze singur că fotbalul e o mare necunoscută pentru el. Deşi asta mi se pare cel mai greu lucru. Dacă ar fi să transcriu o glumă potrivită pentru paragraful acesta, aceea ar fi: “Nu trebuie să doreşti moartea şefului, ci să faci să şi-o dorească singur”. Numai că aici nu e vorba de moarte şi nici de şef, dar ideea e aceeaşi. Parol.

PS: M-am adresat cu domnul şi dânsul din respect. Nu am băut împreună cu el şi nici rude nu suntem, slavă domnului.

Acelaşi dinamovist realist