Tag Archives: sport
Ziua fotbal
Propun omologarea unei zile dedicate exclusiv fotbalului. O zi in care singurele discutii pe care sa le poarte oamenii sa fie desre fotbal, nimic altceva. Pe strada, in autobuz, la telefon, pe internet, in toata tara, toata lumea sa vorbeasca numai despre fotbal.
Astazi cand ma indreptam spre facultate am prins numai discutii despre sportul rege. In autobuz, doi pensionari dezbateau aprins subiectul gsptv la televizor, apoi de la anti-fotbalul din liga lui mitica au ajuns sa se minuneze de spectacolul de aseara din champions league. Am remarcat o vorba a unuia dintre batrani. Acesta zicea la un moment dat: “Fotbalul e un sport national, deci trebuie sa se vada in toata tara”. Facand referire la gesepe. Total de acord. Atata timp cat avem parte de un sport, si sportul acela e rege intr-o tara, cred ca ar trebui facute presiuni din partea federatiei ca sa aiba toti microbistii acces la el, ori din ce vad eu nu prea se intampla asta. Mai mari federatiei in loc sa intre pe firul negocierilor dintre GSP si ceilalti furnizori de cablu, sa incerce cumva sa convinga ambele tabere sa ajunga la un acord privind difuzarea postului gsptv, acestia se fac ca ploua si prefera sa-i ignore. Ok, revenim la oile noastre. Dupa discutiile la care am luat parte dintre cei 2 pensionari, a urmat o a 2-a serie, de data aceasta pe strada. Doi studenti de prin anii 2-3 dezbateau meciul de aseara dintre Liverpool si Real Madrid. Inevitabil, acestia au ajuns si ei la discutii pe tema fotbalului romanesc. In timp ce mergeam si eu in aceeasi directie am prins din zbor ceva comentarii despre transferurile facute de Steaua, Dinamo si respectiv CFR. Cei doi laudau campania de transferuri a campioanei, din ce am auzit eu, iar de acolo am luat-o pe alt drum.
Nu stiu daca e coincidenta sau nu, dar in fiecare joi dupa meciurile de liga campionilor cineva trebuie sa discute despre fotbal, cum au fost meciurile, cum s-a jucat, etc. Nu e primul an cand am observat asta, acelasi lucru s-a intamplat si anul trecut in perioada asta si acu’ 2 ani. Acuma, hai sa fim seriosi, mai poate fi vorba de coincidenta cand majoritatea au acelasi subiect de discutie. Ei si acum vine eu sa va intreb, in acest caz n-ar prinde bine o zi dedicata fotbalului, cu multe concursuri in aer liber, meciuri caritabile, intrare libera pe stadioane, filme in cinematografe despre fotbal, s.a.m.d? Prea frumos ca sa fie adevarat, nu-i asa…
Moartea din Carpati a triumfat la LK
Nu prea ma uit eu la box, dar aseara am vazut meciul dintre Catalin Morosanu si Garry Goodridge. Rom
Beijingul scoate adevărata valoare
La Euro 2008 ne-am dat examenul şi l-am picat cu neruşinare, dar la Jocurile Olimpice l-am trecut cu brio, ba chiar am făcut o figură frumoasă. 6 medalii e totuşi ceva pentru care merită să ne bucurăm cu toţii, nu? Ce vreau să subliniez aici e rodul muncii unor oameni care s-au sacrificat pentru ţara lor, care au depus un efort enorm pentru a ajunge să culeagă laurii victoriei, aceşti oameni au reaprins în inimile noastre dragostea şi pasiunea pentru gimnastică şi pentru sport, aceeaşi pasiune pe care am resimţit-o şi când Nadia Comăneci a intrat în istorie cu prima linie de 10. Aceşti sportivi ne-au făcut să uităm de fotbalul plin de şmecherii şi hoţie al României, ştirile de la ora 5, de cazurile ce se desfăşoară în televiziunea de apartament şi eternele telenovele, toate acestea pentru a urmări cu mult patos acţiunea lor de la Beijing.
Ei sunt adevărata valoare a ţării noastre, lor trebuie să li se organizeze talk-show-uri, ei şi-au arătat dragostea pentru ţara pe care o reprezintă şi mândria de a fi român şi nu Gigi Becali care iese în evidenţă prin nu ştiu ce declaraţie aberantă, nu Fatih Taher, iordanianul venit de pe nu ştiu de unde să facă avere pe spatele românilor, nu vreun jucător de fotbal de la noi care nu ştie nimic altceva decât să deie cu piciorul în minge şi o face pe mii de euro. Dacă nu ar fi fost Beijingul probabil nici dracu nu-i băga în seamă pe aceşti sportivi, care încă se antrenează în mizerie, cei care au depus un efort fizic mare pentru ca alţii să se bucure de roadele muncii lor se pregătesc în nişte condiţii de toată jena. Cine ar fi cunoscut-o pe Alina Dumitru, pe Georgeta Andrunache, Viorica Susanu sau pe Constantina Diţă Tomescu dacă nu ar fi câştigat o medalie la categoriile pe care le reprezintă. Cu siguranţă aceştia vor lua câteva mii de dolari în plus pentru această performanţă faţă de milioanele de euro care defilează prin fotbalul românesc în valize, sacoşe şi conturi grase. De ce? Pentru că România încă nu ştie să-şi preţuiască adevăratele valori.
Cuvintele sunt de prisos acum, nu mai are rost să comentăm mai departe, să ne bucurăm încă odată alături de aceşti minunaţi sportivi care au adus României glorie, lacrimi şi bucurie.
