Sarind peste ironiile ieftine ale unor asa-zisi microbisti care si când joaca o echipa româneasca în cupele europene nu pot sa-si calce pe orgoliu si sa renunte la glumele ieftine din campionat, sa vorbim un pic de primul examen serios pentru fotbalul timisorean în Europa. Rivalitatea din campionat ar trebui sa dispara de tot atunci când o echipa ne reprezinta tara în fotbalul mare, se pare ca unii sunt mai grei de cap.

Astazi, dupa ce am ajuns acasa de la restaurantul de unde am urmarit marele meci, am aruncat un ochi peste comentariile de pe prosport si mare mi-a mai fost mirarea sa constat ca nici acum, când jucam cu o echipa straina nu scapam de frustratii si invidiosii care nu stiu altceva decât sa înjure si sa faca diferenta între meciurile din campionat si cele europene. Pacat. Asta e, fiecare tara are infectiile ei.

Înteleg ca FC Timisoara este de fapt Aek Bucuresti sau Fulgerul Bragadiru sau ce nume o mai avea, iar Iancu este de fapt un bucurestean venit sa-si umple conturile la Timisoara, dar sa nu uitam ca totusi FC Timisoara reprezinta Banatul în cea mai titrata competitie inter-cluburi, echipa joaca pentru orasul Timisoara, pentru suporterii aceia minunati care fac o atmosfera de vis la meciuri. A, ca are probleme cu un italian care pretinde ca detine palmaresul si culorile clubului, asta e alta mâncare de peste, o mâncare de peste ce tine de campionatul intern care nu ar trebui amestecata cu meciurile europene. Sa nu uitam totusi ca astazi echipa asta, a cui o fi ea, a scos un egal cu detinatoarea cupei UEFA, a marcat si a condus de doua ori echipa celui mai titrat antrenor român, a terminat la egalitate cu o echipa net superioara, ca valoarea lotului si notorietate.

Pentru mine, ca microbist, FC Timisoara ramâne echipa acelui oras, indiferent ce culori are si unde-i zboara palmaresul. Singurul patron al Timisoarei este Iancu – antipatic pentru multi, dar e printre primii care investeste masiv în fotbal si asta se vede.

Sigur, Timisoara n-a jucat foarte stralucit, dar a facut atât cât trebuie. A marcat de doua ori, a scos un egal în deplasare si a luat un avantaj serios la calificarea în grupe. Si cei mai important, nu s-a facut de rusine, chiar daca avea în fata echipa care a câstigat cupa UEFA în sezonul trecut. Sahtiorul a dominat-o în repetate rânduri pe Poli, dar era si normal, banatenii au condus de doua ori, iar ei jucau totusi si pe propriului teren. Oricum, mare atacant Bucur asta, îsi merita cu prisosinta fiecare banut si titlul de golgeter câstigat.

Eu zic ca Timisoara, daca se motiveaza bine, va trece de Sahtior si va intra în grupele ligii. E greu, dar nu imposibil. N-as vrea sa fiu în piela lui Il Luce în acest moment… serios.

Mâine mai avem doua reprezentate care-si dau examenul în Europa, Steaua cu Motherwell si Vaslui cu Omonia Nicosia. Doamne ajuta sa câstige amândoua. Pentru România! Hai Steaua! Hai Vaslui!