Tag Archives: Romania

Mama lui de copyright

La ce bun să scrie copyright-ul în subsolul fiecărui site dacă nimeni nu-i dă atenţie. Ce încântaţi sunteţi voi când găsiţi o imagine sau o ştire şi repede daţi fuguţa la voi în ograđă pe blog şi o afişaţi pretinzând că e a voastră, iar termenii de sursă şi credit vă lipsesc cu desăvârşire din vocabular. Te simţi bine când îţi însuşeşti o poză sau un articol? Nici măcar nu te gândeşti la timpul pierdut de cel care a găsit acea poză sau a scris acel articol, nu-ţi pasă că există copyright pentru că eşti prea prost să judeci ce înseamnă acele cuvinte din josul paginii, nesimţirea ta îţi iasă prin toate orificile.

Asta e, nu avem ce face, degeaba strigăm în gura mare că am fost furaţi şi plagiaţi pentru că nu o să intereseze pe nimeni, plagiatorii sunt atât de fraieri încât nu realizează ce fac. Trăim în România, o ţară a plagiatorilor, a hoţilor şi a şmecheriilor. Când vom învăţa ce înseamnă respectul şi bunul simţ atunci vom putea spera la evitarea plagiatului.

Ciudăţenile românului

Am ajuns la concluzia că românu-i extrem de pretenţios şi fiţos la anumite lucruri ce-l înconjoară.

Vremea. Dacă  e prea cald mereu se trezesc câţiva să arunce cu tot felul de înjurături şi blesteme în stânga şi-n dreapta că de ce e aşa cald, dacă plouă iarăşi nu-i bine că de ce plouă, dacă e frig şi ninge iar nu-i bine că-i prea frig. Atunci cum naiba trebuie să fie timpul ăsta, care totuşi e timpul probabil, ca să mulţumească pe toată lumea şi toţi să fie fericiţi.

În vizită. Un alt lucru după care tragem această concluzie este că veşnic când merge cineva  la vreo rudă în vizită mereu va găsi ceva ce nu-i place, ba nu-i place cum îi aranjat scaunul ăla, ba nu-i place cum arată planta aia, ba nu-i place că de ce stă câinele sau pisica acolo când trebuie să steie altundeva, ba nu-i place cum îi aranjată masa şi altele şi altele.

La restaurant. Când merge vreun român într-un local să ia masa e de rău.  Se leagă de tot şi cu siguranţă va găsi ceva ce nu-i place. Acel ceva poate să fie începând de la masă şi până la hainele oamenilor. Uită-te cum e îmbrăcat ăla, ce haină naşpa are tipul ăla, ce urâtă organizare au ăştia, etc.

La cumpărături. De fiecare dată când merge românul la cumpărături mereu are probleme cu banii şi este veşnic nemulţumit de preţul produselor pe care le cumpără, de parcă le-ar fi ales vecinul nu el. La piaţă veşnic încep negocierile la bani.

Acestea sunt doar câteva din ciudăţenile unui român, sigur mai sunt şi altele dar probabil mi-ar trebui multe pagini ca să le enumăr.

Lege a la Cluj

Circulă un zvon, de fapt mai multe, cum că este interzis să-ţi afişezi rufele, păturile şi toate cele de pe pat dacă stai într-un bloc cu vedere la stradă. Cică se zice că nu dă bine la estetica străzii dacă chiloţii şi pijamalele puse la uscat pe balconul tău sunt la vedere. Dacă eşti prins că-ţi expui ţoalele la uscat şi se văd atunci te alegi cu o amendă frumuşică din aia cu multe zero-uri în coadă, de ce? Pentru că trăim în România, doar la noi se poate să-ţi ia bani pentru astfel de lucruri. Imediat o să ne trezim că ni se i-a impozit pe aerul inspirat, pe soare sau pe lumina naturală. Deja această lege şi-a găsit câţiva fraieri în Cluj şi cred că vor mai găsi…

Aceleaşi beciuri comuniste

Toate blocurile se renovează, toate apartamentele au termopane şi nu există geam care să nu aibă o antenă digi. Aproape în fiecare zi un bloc se izolează şi se îmbracă în haine noi şi aproape zilnic vezi câte un vecin care îşi renovează apartamentul. Dar ce facem oameni buni cu pivniţele, spaţiile de sub blocuri care au existat de pe vremea lui Ceaşcă, locurile alea infecte, pline de praf, jeg şi rahaţi de mâţă sau în cele mai rele cazuri, unele găzduiesc chiar şi şobolani purtători de toate bolile. Construite parcă pe nesimţite, pivniţele sunt adevărate ruine care se află sub blocurile şi apartamentele românilor atât de bine întreţinute.

Acuma nu vreau să zic că ar trebui să fie nu ştiu ce lux, dar să fie cât de cât curat şi să nu-ţi fie scârbă să intri înăuntru de la mirosul de excremente de pisici şi atâta jeg, totuşi e un loc unde îţi ţi murăturile pentru iarnă şi lucrurile de care nu mai ai nevoie, nu e ghena de gunoi a blocului.