Tag Archives: pustoaice
Pustoaicele din ziua de azi
Domnisorica din poza de mai sus are 15 ani. Ca nu arata si arata ca una de 20, nu mai conteaza.
Conteaza ce au ajuns pustoaicele din ziua de azi, sau mai bine zis, cum au ajuns sa arate… Pantalonasi mai scurti ca si niste boxeri barbatesti. Mulati. Tricouri mulate sa se vada bine formele. Decolteul cat mai la vedere. Farduri cu kilul. Totul pentru a face o impresie buna in colectivul prin care se invarte domnisorica despre care vorbim. A, sa nu cumva sa intelegeti gresit, nu despre colectivul de la biblioteca vorbim aici, ci despre cel din cluburile de fitze. Acolo unde domnisorica e clienta fidela, cu toate ca abia i s-a uscat cerneala de pe buletin.
Daca pui mana pe una din asta iei pe putin 5 ani. Si cu ce te-ai ales? Nu trebuie sa ne mai mire de ce unii nu rezista tentatiei de a pune mana pe o pustoaica din asta si ajung sa regrete ziua aia mai mult decat orice, din spatele gratiilor. Pai cand iti vine cate o prospatura din asta, mai ales daca esti si profesor, si iti arunca o privire inocenta dandu-ti semne ca vrea ceva, mai stai sa te gandesti cati ani are si ce-i tacsu?
Io la 15 ani stiti ce faceam? Eram in generala. Jucam ratele si vanatorii, ascunselea, imi faceam casa in copac, spuneam povesti de groaza in beci, cu baietii si fetele de la bloc. Ce poze, ce net. Prin 2003 sa ai aparat foto era boierie mare, calculatorul pentru noi era trecut la capitolul minunile tehnologiei. Dar sa ne oprim aici, sa nu ne mai amagim. Asta e, a trecut, a trecut, viata merge inainte si noi dupa ea. E bine sa ne mai aducem aminte de trecut si sa nu uitam de unde am pornit.
Cât de credule sunt unele fete…
Tocmai ce am terminat o conversaţie “spumoasă” pe messenger cu o anume tipă din Galaţi, de 15 ani, e una din acele zile când îmi place să stau la poveşti pe Yahoo Messenger, dar de data asta am râs copios de această tipă şi m-am minunat cât de credulă poate fi. Deci dintr-o banală conversaţie s-a terminat cu o aşa zisă întâlnire. Deci eu dintr-un micuţ cartier al Clujului trebuie să ajung mâine la 9 jumătate în parcare la 38 cu un Rolls-Royce argintiu şi pe numele de Vlad Manea, eu habar nu am ce-i aia 38, nici măcar nu am carnet, ce să mai vorbesc de nume, cred că înţelegeţi unde bat. Totul a pornit simplu, ca o conversaţie între doi oameni civilizaţi şi s-a ajuns la caterincă în stare pură. Toată conversaţia a durat în jur de vreo o oră, la început i-am zis că nu sunt din Cluj, nu am fost niciodată în Galaţi şi nu cunosc pe nimeni de acolo, dar n-ai cu cine domle, ea a susţinut într-una că mă cunoaşte şi că ştie cine sunt. Între timp, după ce şi-a mai dat seama că nu sunt cine par a fi, am început eu să-o dau la întors, de aici începe caterinca, brusc am devenit gălăţeanul autentic care ştie tot din oraş (cu puţin ajutor din partea unuia de prin zona aia). Am dat impresia că ştiu totul despre ea, despre prietenul ei, faza cu prietenul a pornit de când şi-a dat seama că nu par a fi cine sunt şi a început să mă ameninţe cu prietenul ei: “vezi că o să ai probleme cu pretenu meu”, apoi am început să mă dau drept un prieten de-al prietenului ei. Nu am să mai continui, cert e că am râs de a început să mă doară burta, dar totuşi e trist să vezi cum îi poţi face pe unii cu câteva cuvinte.
Deci nu am putut să nu remarc credibilitatea de care dau dovadă puştoaicele pe net. Probabil dacă mă puneam bine aflam şi numărul şi codul de la cardul lui mă-sa, sau şi altele mai rele.
Sfat: Niciodată nu vă lăsaţi copii nesupravegheaţi pe internet, cine ştie unde pot ajunge. Site-urile xxx sunt doar un lucru, dar cine ştie, poate vă treziţi că v-au vândut casa pe eBay sau au jucat la cine ştie ce jocuri de noroc şi acum au de plătit milioane de verzişori.
