Tag Archives: politichie
“Nu ne putem câştiga electoratul aşa că îl cumpărăm”
Politicienii din ziua de azi sunt incapabili să îşi câştige electoratul prin vorbe şi fapte, aşa că cei mai mulţi dintre ei aleg calea care dă randamentul cel mai bun, cea mai simplă şi uşoară metodă de a creşte în sondaje: cumpărarea de voturi cu bani sau diverse produse promoţionale cu însemnele partidului sau nu (pixuri, tricouri, maşini, ipod-uri, iphone-uri, sac de cartofi, pungă de legume, făină, ulei, zahăr şi multe altele). Iar electoratul muşcă la strategema asta deloc ieftină dpdv al costurilor de campanie, iar majoritatea (în general plebea şi cei cu venituri mici) ajung să voteze de fiecare dată cu cu cel/cea care dă/oferă mai mult.
În România, genul acesta de strategie se practică de către absolut toţi politicienii, independenţi sau nu, indiferent de culoarea partidului. Să luăm câteva cazuri din campania locală pentru primăria Clujului, campanie care chiar dacă nu a început oficial, candidaţii au trecut la treabă de o săptămână. Candidatul USL oferă prin intermediul site-ului său de campanie un iPod Touch pentru cea mai bună idee pentru dezvoltarea oraşului, iar ideea care strânge cele mai multe like-uri pe Facebook, câştigă. Nu ştiu vouă, dar mie asta îmi pare a mită electorală. Să ajungi să-i stimulezi pe oameni să se orienteze spre tine dându-le ceva în schimb, ceva pentru care să se lupte între ei, mi se pare josnic.
O altă persoană, de data aceasta care candidează ca indepedent, are nevoie de un număr de semnături pentru a-şi depune cadidatura şi oferă o sumă derizorie de câteva zeci de lei per semnătură (sau a avut, cred că s-a încheiat deja perioada de depunere a candidaturilor, nu ştiu sigur). Nu am dat niciun nume pentru a nu fi acuzat că favorizez un candidat sau altul, numai asta îmi mai lipseşte, să fiu acuzat că mă vând politic! Cazuri mai sunt destule, s-au dat maşini, electrocasnice, excursii, mâncare, iar într-o localitate anume din România, nu maa ştiu exact care, îmi aduc bine aminte că s-au împărţit medicamente pentru cei bolnavi în schimbul voturilor acum câţiva ani. Despre asta-i vorba.
Nu ar strica nişte restricţii în campania electorală, gen, să nu se mai permită împărţirea diverselor produse sau organizarea de concursuri.
Emil Boc vine să-şi spele imaginea la primăria Cluj!
Emil Boc şi-a anunţat decizia de a candida pentru un nou mandat de primar la Cluj, chiar înainte să scriu eu că nu cred că va candida datorită imaginii sale politice pătate. Imaginea lui de politician e la pământ şi nu cred că va avea nicio şansă să câştige alegerile de primar, chiar şi la Cluj, acolo unde a fost cel mai iubit, dorit şi bun primar pe care l-a avut oraşul acesta. Până s-a dus la Bucureşti.
Boc nu mai are viaţă politică la ora actuală, dar încearcă să-şi spele imaginea candidând pentru un nou mandat la primăria oraşului său de suflet şi încearcă să le recâştige clujenilor încrederea demult pierdută. A fi premierul României în vremuri de criză şi-a pus serios amprenta peste imaginea lui, iar măsurile de austeritate pe care a fost nevoit să le adopte l-au strecurat în categoria politicienilor huliţi şi înjuraţi. Pentru PD-L în schimb e moarte curată, politic vorbind, susţinerea lui Boc pentru un nou mandat la Cluj şi înclin să cred că vor pierde primăria celui mai important oraş din România după Bucureşti.
Ceea ce mă surprinde la anunţarea acestei candidaturi este faptul că nici el, dar nici partidul portocaliu, nu realizează că omul Boc nu mai există dpdv politic.
Asta e părerea mea.
Asemănare între mine şi Cristian Preda?
Când auzi că unii te compară cu diverşi oameni mai cunoscuţi ca tine, nu ştii dacă să te mândreşti cu asta sau să te îngrijorezi, depinde de omul cu care eşti comparat. Am aflat mai demult, nu chiar zilele trecute, de pe diverse canale de socializare că unii văd o asemănare între mine şi, atenţie, politicianul Cristian Preda, deocamdată dat la PDL, dar nu ştiu pentru cât timp că am înţeles că e pe făraş şi el ca mulţi alţii din partidul portocaliu. Şi m-am gândit să scriu repede postarea asta până mai face parte din partidul de la guvernare, că după aia va ajunge un necunoscut şi nu mai are nicio valoare articolul. Aşa că am făcut un mic colaj ca să studiez mai bine problema şi să văd unde-s asemănările văzute de mulţi.
A ieşit asta.
Nu am găsit o poza cu Preda fără păr şi cu mine cu păr şi cu ochelari, dar ne descurcăm cu ce avem că suntem majori. Ne uităm de la frunte în jos da? După ce am tot privit imaginea de mai sus, şi altele bineînţeles, trebuie să recunosc că între mine şi numitul Preda Cristian, încă membru PDL parcă-parcă există o urmă de asemănare, dar nu foarte exagerată. Chiar există o asemănare atât de vizibilă?
A început campania electorală?
Pentru că asta am primit eu în poştă zilele trecute. Oare vine de la pedeleu sau de la nişte cetăţeni oneşti care n-au treabă cu niciun partid? Tot stau şi mă întreb când îmi vine câte un afiş din ăsta frumos colorat în poştă, din ce bani se fac astea, asta în caz că nu sunt comandate de vreun partid rival? Cine le plăteşte, că nu cred că le face nimeni pe gratis, există o asociaţie sau un ONG care strânge astfel de fonduri sau vreo persoană cu dare de mână finanţează din propriul buzunar?
Un pic de clasă de la unguri
Mă refer la cei din Ungaria, unde GUVERNUL maghiar a scos în stradă un număr impresionat de oameni la care noi nici măcar nu îndrăznim să visăm. Undeva la 100.000 de persoane – într-o sâmbătă după amiaza în faţa Parlamentului din Budapesta, pentru a-şi arăta sprijinul pentru premierul Viktor Orban. Guvernul nostru nici nu se gândeşte ca va reuşi vreodată să scoată atâţia oameni, iar opoziţia ajunge să plătească oamenii pentru a ieşi în stradă, cu marii lideri, Ponta şi Antonescu, care nu fac decât să plictisească lumea cu discursuri demagogice de tot râsul. Despre asta-i vorba, ăsta e nivelul.
Mai ţineţi minte anul trecut, la sfârşitul lui septembrie, când câteva mii de protestatari au ieşit în stradă ca să-şi arate nemulţumirile pentru măsurile de austeritate impuse de guvern şi legea presei ale cărei prevederi încalcă grav libertatea de exprimare. Ei bine, atunci au ieşit undeva la 50 de mii de oameni, poate şi mai mulţi de atât. Ce înseamnă asta? Că ungurii, pe ce că sunt cu câteva clase peste noi la capitolul dezvoltare şi civilizaţie, ne dau lecţii şi atunci când vine vorba de proteste şi manifestaţii anti-guvern. Unitate, ce cuvânt interesant!
Între timp ei protestează pentru legea presei, noi protestăm pentru salarii mai mari şi joburi mai multe, că nu sunt peste 10.000 de joburi pe un singur site ultra-mega-cunoscut care aşteaptă să fie ocupate. Nu, nici nu!
