Tag Archives: politica
Prietenii lui Vanghelie de la Academia Română
Stâlpul de bază din angrenajul PSD, Marean – pe persoană fizică – Vanghelie, acest izvor de înţelepciune care este, a scăpat porumbelul în direct pe Antena 3, pe care acum sigur îl regretă. “Ştiţi câţi prieteni am eu la Academia Română?!” e replica memorabilă a lui de la bâlciul PSD dintr-o intervenţie în direct pe A3. Asta cred că e mai tare decât replica cu goagăl.
Încerc să mă gândesc ce a vrut individul mai sus menţionat să spună cu afirmaţia asta. Oare ce răspuns aştepta la întrebarea asta, unul afirmativ, negativ sau a fost doar o propoziţie retorică ca şi multe altele de altfel pe care le scoate Vanghelie pe gură? Şi dacă răspunsul e afirmativ, mă întreb, cine şi-ar asocia numele cu un om ca Vanghelie, cu atât mai mult un membru în Academia Română?
Cred că reprezentanţii AR care au auzit replica lui au început să se bănuiască unii pe alţii; cine o fi cel despre care vorbea Marean? Portarul, femeia de servici sau omul care se ocupă cu subsolul.
PS: Oare ce ar putea vorbi un academician cu Vanghelie?
Honorius, eu te sustin!
Țară în formă de pește, dormi în pace.
Altceva mai bun, n-ai ce face.
Honorius Prigoană, fiul lui Silviu Prigoană, candidează pentru postul de parlamentar în Colegiul 1 rămas vacant în urma demisiei lui Bogdan Olteanu. Aparent, știrea aceasta ar putea să stârnească râsul și să ne amuze. De la anunțarea candidaturii în PE a prințesei Eba n-am mai auzit așa ceva, ca un tânăr să-și urmeze tatăl în politică. Un băiat de bani gata care s-a plictisit de “jucăriile” lui de milioane de euro are chef să se joace dea parlamentarul. Dacă n-ar fi fost vorba de Honorius Prigoană aș fi pufnit în râs, dar despre el e vorba, așa că n-am de ce râde.
Honorius e tipul de om în care poți avea încredere că va face treabă bună, asta o poți vedea după modul cum vorbește, cum gândește și cum acționează. A, că o mai arde prin cluburi, se dă cu lamborghiniul prin oraș, umblă cu vreo fată de la pagina 5, nu-mi pasă. E viața lui și face ce vrea cu ea. Dacă are bani, din partea mea, să-și ia 10 lamborghiniuri și să arunce cu milioane prin cluburi în fiecare noapte. Nu ma fute pe mine grija ce face el cu banii lui, dar dacă bine am citit undeva, are ceva afaceri proprii, banii sunt făcuți cu mâna lui, deci nu trăiește “pe banii lui tata”. Un băiat muncitor, cu studii în străinătate și care a avut prilejul să susțină un discurs în senatul statului Illinois, SUA.
Nu mă interesează că va candida pentru partidul portocaliu, eu susțin omul nu partidul. Mă doare-n cot că e din partea partidului lui Băsescu, la fel cum mă doare, în același cot, că e băiatu’ lui tata Prigoană și mama îi e Bahmuțeanca. Ce, n-are voie omul să candideze, dacă se simte în stare, din cauza că e fiul lui Prigoană ăl bătrân? Să candideze, eu îl susțin, pentru că e un tip deștept și școlit, nu ca Elena aia mică care nu știe să lege două fraze coerent, iar de engleză ce să mai vorbim.
Nu, Honorius nu e deloc cocălar așa cum zic unii. A avut parte de o viață mondenă destul de tumultoasă, dar mi se pare absurd să zici că-i cocălar.
Foto: Gardianul.ro
Pe mana ungurilor
N-am absolut nimic cu natia lor si minoritatile maghiare din Romania, ii respect, chiar daca nu pot sa sufar limba lor materna. Dar un lucru ma deranjeaza foarte mult si nu pot sa ma gandesc la el fara sa nu-mi creasca tensiunea de nervi. Cum pana mea sa dai portofoliul Ministerului Culturii, cultelor si Patrimoniul National pe mana unui maghiar, Kelemen Hunor. Io nu pot sa concep asa ceva, cultura romaneasca si patrimoniul national sa nu fie reprezentata de un roman, nu pot, n-am cum.
Nu schimba cu nimic datele problemei faptul ca are cetatenie romana si nici ca e fost candidat la presedentie. Nu vorbeste bine romana, sustine interesele conationalilor sai si nu ale romanilor asa cum e normal, si greu de crezut ca stie foarte multe despre cultura romaneasca, deci, trageti voi concluzia de aici. Asa ceva ii de neconceput, frate. Articolul 13 din Constitutia Romaniei e foarte clar:
Ne intoarcem de unde am pornit
Mda. Ne asteapta inca 5 ani cu clanul Basescu la conducerea tarii. Ne-am intors de unde am pornit. La crize politice, guverne contestate, premieri schimbati ca sosetele, Udrea ministresa, Boc cel mic prim-ministru, fara bani de la FMI, moguli rai (Voiculescu, Vantu, Patriciu) si moguli buni (Diaconescu), circ media, si lista poate continua.
Am vazut cum votul meu este egal cu al unuia care primeste 50 lei si un sac de cartofi, cu al unuia care voteaza de cate 3-4 ori, cu al unuia care se gaseste la cativa metri sub pamant intre patru scanduri, in cimitir. Am vazut cum oamenii din diaspora au puterea sa decida ce se intampla in tara! Ceea ce mi se pare totalmente lipsit de respect. De ce sa poata sa voteze ala care e la cateva sute de kilometri departare de tara? Si daca a votat cu Basescu de pilda, de ce mama dracului nu vine el inapoi sa vada cum e, daca ii place asa de mult de el. Ca tare ma gandesc ca nu a plecat din tara pentru ca traia in puf.
Si nu mi-o mai bagati pe aia cu: cum ai trait in ultimii 4 ani? Da, am trait foarte bine, dar nu datorita presedintelui. Nu am avut nici un beneficiu de pe urma asta, nici eu, si nici mama. Aici e vorba de cum arata Romania condusa de Basescu, exemple sunt destule.
Am votat cumva ceva ieri?
PS: Sa ma scuzati daca am exagerat cu subiecte politice pe blog. Promit solemn ca e ultimul!
Domnule Crin Antonescu…
V-am crezut cel mai competent dintre candidatii la presedintia Romaniei in turul I si de aceea v-am sustinut, de fiecare data cand am avut ocazia. Am crezut ca puteti fi acel presedinte de bun simt de care patria aceasta in care traim amandoi are nevoie, am crezut in revolutia bunului simt la care ati apelat in campania electorala. M-ati convins, si de aceea am crezut in campania dumneavoastra. Ati avut intradevar o campanie de bun simt, dar atat.
Decizia dumneavoastra de a intra in pat cu dusmanul m-a facut sa-mi schimb total parerea despre competentele pe care le dobanditi. Daca dumneavoastra, domnule Antonescu, vi se pare normala o alianta cu PSD, dupa ce la dezbatarea in trei nu l-ati menajat deloc pe candidatul Mircea Geoana – partenerul dvs, atunci inseamna ca am eu o problema.
Inainte de 22 noiembrie, ma uitam la dumneavoastra ca la un om in care noi, tinerii, ne punem mari sperante. Pentru ca, noi tinerii suntem viitorul acestei tari, noi o sa tragem din greu in tara asta, pe capul nostru se vor abate toate problemele tarii, noi o sa suferim, noi o sa ne bucuram, noi o sa induram tot pe aici, noi, tinerii, electoratul dumneavoastra, domnule Antonescu.
Dupa data de 22 noiembrie, ma uit la dumneavoastra ca la un om pentru care simt ca am votat in alb. Vazandu-va alaturi de Mircea Geoana, cel pentru nu stiu zau cine ar vota, ma face sa cred ca asta cu revolutia bunului simt a fost doar un act dintr-o piesa de teatru in care ati jucat impecabil.
Scuzati-ma, domnule Antonescu, dar nu contati pe votul meu pentru Mircea Geoana si regret pentru votul pe care vi l-am acordat pe 22. Aparentele inseala mult, moncher.
