Tag Archives: planuri
Fără planuri pe 2012. La mulţi ani!
Întotdeauna mi-am bătut capul să-mi fac planuri pentru anul următor, să iau o foaie şi să încep să scriu, anul viitor fac asta, fac cealaltă, mă duc acolo, vizitez Germania, îmi cumpăr nuştiuce. Multe mi-am planificat la sfârşit de an, foarte puţine am realizat, aşa că, în conseciinţă, începând de acum, renunţ la ideea asta pentru că, nu ştiu cum se face, nu am reuşit niciodată să mă ţin de ele şi să le duc la bun sfârşit. Anul trecut pe vremea asta am făcut planuri de zor, la fel şi acu’ doi ani, toate le-am trecut într-un carneţel, pe care acum nu-l mai găsesc evident, dar le-am trecut şi pe blog (2011 şi 2010). Şi, ghici ce, nici jumătate din planurile stabilite nu le-am realizat. Aşa că, schimbăm foaia, nu ne mai obosim să facem planuri pentru 2012, lăsăm totul să curgă natural, de la sine. Poate aşa voi avea mai mult succes în a-mi îndeplini taskurile dacă nu le plănuiesc dinainte.
Nu pot însă să nu îmi setez nişte mici obiective pe care le urmăresc în 2012 şi sper să şi reuşesc să ajung la ele, dar nu vreau să fac din acestea un must do, nu vreau să fie planuri stabilite de la început fiindcă iar le voi amâna la nesfârşit şi parcă văd că mă trezesc la finele anului că am rămas cu ele nebifate.
2012 va fi un an spontan pentru mine, primul an în care nu-mi fac planuri.
An nou fericit vă doresc, multă sănătate şi împlinirea tuturor dorinţelor. La mulţi ani şi să ne vedem/citim cu bine şi după ce mai trecem de încă un prag dintre ani. Doamne ajută!
PS: Nu fac nicio retrospectivă pentru că ştiu că nu urmăreşte nimeni link-urile pe care le voi da cu ce am realizat şi doar mi-aş pierde timpul inutil săpând prin blog. Retrospectiva mea pe 2011 a însemnat multe, m-am implicat în multe activităţi, am făcut destule şi anul ăsta, poate mai multe ca-n alţi ani şi pot lejer să trec anul acesta la un an roditor.
Tragem cortina peste 2010. Să intre în scenă 2011
A trecut şi 2010, cu rele, dar mai ales cu bune. Nu pot să zic că am avut un an greu pentru că aş minţi. Am avut un an perfect, nu mi-a lipsit nimic, nu am dus lipsă de nimic, am fost fericit. Am ajuns în anul 3 la politehnică şi asta-i cel mai important, am vizitat Bucureştiul, am bifat două evenimente online de maximă importanţă (Wordcamp şi Social Media Summit) şi din care am învăţat foarte multe.
La capitolul online am perseverat destul de mult şi voi persevera şi în 2011 pentru că am planuri mari. Am creat sportcaffe.ro, un mic blog de comentarii şi opinii sportive pe care în 2011 vreau să fac lucruri mari. Am creat bmob.ro, un blog nişat pe telefoane mobile care momentan începe să crească frumos ca un cozonăcel. L-am cunoscut personal pe chinezu, unul dintre dinozaurii 2.0 cu care sunt sigur că vom colabora la fel de bine şi anu viitor, la fel ca-n 2010. Am ajutat la dezvoltarea sportlocal.ro, cât am putut şi cum am putut. M-am străduit să iasă totul bine şi sper că n-am dezamăgit pe nimeni cu clasamentele. Am ajuns la 800 de followerşi pe twitter, ceea ce mă bucură foarte tare.
Am creat o serie, nu eu personal ci comunitatea clujeană, de meciuri aniversare de fotbal ale twitosferei clujene contra Foii Transilvane şi Ziua de Cluj (le doresc pe această cale un an nou fericit şi un sincer la mulţi ani din toata inima băieţilor: Ciulea, Alex Ursa, Daniel Rus, Radu Palacean, Tudor Rus, Costi, Cristi Bunoaica, Marius Panfiloiu, Alex Bartis şi întregii echipe @foaia în frunte cu starul lor, Emil. Să ne reunim cu bine în 2011 şi să mai dăm din kile jos.
Planuri pe 2011
Să continui dezvoltarea celor două proiecte, a blogului şi să încerc să bifez cât mai multe evenimente online, poate să mai ajung şi pe la Bucureşti de vreo câteva ori pentru că din păcate trebuie să recunoaştem că acolo e crema onlineului românesc şi acolo au loc toate marile evenimente.
Să închei cu bine anul 3 şi să intru cu cât mai puţine restanţe în anul 4.
Să-mi achiziţionez un smartphone şi o cameră de filmat.
Mă aşteaptă un an greu, poate mai greu ca 2010, dar sunt sigur că-i voi face faţă cu brio.
Vă doresc din suflet un călduros La multi ani şi să păşiţi cu dreptul în noul an. Fie ca toate dorinţele să vi se împlinească…
Să ne citim cu bine în 2011.
Doamne ajută!
UPDATE: şi cel mai important lucru pe care am uitat să-l menţionez şi care m-a făcut să dau un edit la acest post după ce l-am publicat este că în 2011 mă voi concentra un pic mai mult pe partea sentimentală, cu dragostea am stat mai rău anul ăsta, aşa că trebuie să ne ocupăm şi de domeniul ăsta, nu? :D
Cum rezolvăm problemele critice?
Mie îmi trebuiesc 4 planuri ca să rezolv o problemă care se prezintă a fi critică. Încep cu planul A, dacă nu merge trecem la planul B, dacă nici planul B nu merge trecem la planul C, şi dacă nici planul C nu merge apoi planul D sigur va merge pentru că e cel mai nedorit plan. Ultimul plan e întotdeauna planul pe care nu doreşti să-l pui în aplicare pentru că vor fi nişte repercusiuni de pe urma lui. Te rogi la toţi îngerii şi sfinţii să meargă C ca să nu ajungi la D, ăl mai al dracului şi mai nedorit, dar salvator plan.
Se întâmplă de multe ori să rezolv problema cu primul plan, alteori cu al doilea şi de puţine ori am nevoie să recurg la D pentru a mă scoate din rahat. Bine, iau în calcul şi varianta ca planul D să mă scoată dintr-un căcat şi să mă bage în altul, dar ăsta e caz super-hiper-special de care n-am avut parte încă. Am avut însă probleme care s-au rezolvat cu ultimul plan, dar niciodată nu m-a băgat planul D în alt rahat, poate mai mare poate mai mic decât cel din care tocmai am ieşit.
Voi la câte planuri recurgeţi de obicei pentru a rezolva problemele critice?
After session plans
Mai am un pic şi termin cu examenele (ultimul îl am sâmbătă dimineaţa), plus câteva de dat în restanţe şi gata cu ele. Mi-am făcut şi o listuţă cu “ce trebuie să fac” după sesiune, cele mai importante puncte sunt mai jos. Asta aşa ca să nu le pierd în amalgamul de gânduri pe care-l am în ultima vreme.
1. Mă apuc de sală. Da, mă duc să trag de fiare şi să mă fac mare, să fac pătrăţele, să am brand mare şi un spate cât un dulap. Ok, vorba vine, nu ştiu cât o să pun pe mine, dacă o să pun, dar om vedea. Important e să mă apuc.
2. Ochelari. Nu prea agreez ideea de a purta ochelari, dar e musai să-mi corectez ochii. Nu de alta, dar nu vreau să ajung la 60 de ani cu 3 perechi de ochelari la mine. Ultima dată când am purtat a fost acu’, ptiu drace da mult a trecut, prin clasa a 2-a şi nu am fost prea încântat. O să mă obişnuiesc eu şi cu asta, sper.
Astea sunt cele cu prioritate mare, restul sunt mai nesemnificative.
