Tag Archives: personal
încă trăiesc…
Nu am murit, nu am renunţat la blog, mă joc cu noua mea “jucărie”, un notebook dell Inspirion luat de curând de la Altex. Setări, treburi, drivere, căutat o sursă bună de internet pentru noua “sculă”.
Internetul actual de pe desktop merge cu frâna de mână trasă, adică în sensul că ţeava de internet s-a înfundat pe undeva.
Revin în zilele următoare, nu disperaţi…
Scurtături
- Ce fac copii când pleacă de acasă? Merg în mall la Altex şi se joacă pe playstation cu orele, apoi umblă la fiecare aparat. Am fost azi până în Iulius Mall şi în timp ce mă uitam la nişte notebook-uri pe acolo, zăresc nişte ciumpalaci mici de vreo 12-14 ani, au pus stăpânire pe unul din playstation-urile de acolo şi se jucau/strigau de mama focului. Bun nu dau atenţie, se joacă şi ei săracii, dacă n-au părinţii bani de o asemenea “sculă”. La un moment dat apar două fete, cam aceiaşi vârstă şi nu mare mi-a fost mirarea să le văd că au pus stăpânire pe celălalt playstation. Ele n-au stat mult la el, cred că vreo o jumate de oră până m-am învârtit eu pe acolo, în timp ce ăialalţi doi se jucau de zor şi se făcuse deja 3 ore de când erau acolo (vorbeau doi angajaţi între ei şi s-au mirat că sunt de 3 ore). Alea două au luat cu asalt raionul cu laptop-uri şi nu s-au liniştit până ce mânuţele lor nu au atins fiecare laptop. Copii din ziua de azi. Noua modă, nu cumperi, mergi şi te joci direct din magazin.
- Am văzut un cocălar la muncă, împărţea fluturaşi în Piaţa Mărăşti. Evident cu nelipsita freză de struţ, tricou cu imitaţie de dolce-gabana, lanţ de haur şi inele cât încape.
- Mi-a venit plicul via Google cu PIN-ul. E de bine, n-am aşteptat prea mult. Din 10 august când a fost eliberat şi până azi.
Curăţatul tastaturii, un calvar
Astăzi e o zi de trecut în carneţel, mi-am făcut timp şi chef şi m-am pus să-mi curăţ tastatura. Am rămas mască cât jeg s-a putut aduna printre butoane, pe moment ce scoteam câte un buton mai ieşea la iveală câte un fel de mâncare şi când le-am scos pe toate am băgat aspiratorul că altfel nu se putea. Puteam liniştit să fac un bufet suedez cu mâncarea din tastatura mea, firmituri de pâine, ketchup, bucăţi de biscuiţi, chips-uri, în general gustări reci. E un calvar total să-ţi cureţi tastatura, să ştergi fiecare buton în parte, să cureţi bine fiecare secţiune, asta dacă îţi place să trăieşti în curăţenie, dacă nu, poţi liniştit să o laşi până ce butoanele rămân blocate, apoi dacă eşti în bani o schimbi cu alta nouă, dar cum naiba să arunc 30 ron pe fereastră aşa fără motiv, că nu cac bani.
Am renunţat la păr, ca Băsescu la şuviţă
Da! Astăzi a fost ziua cea mare în care mi-am făcut timp şi m-am tuns, era şi timpul că deja începea să se îndese prea tare şi începeam să arăt ca un emo. Am mers la frizerie, eram foarte fericit că în sfârşit nu mai trebuie să suport căldura de-afară. Acolo, domnul acela, foarte amabil din fire, m-a întrebat cum să mă tundă, iar eu am răspuns, cât se poate de scurt, aproape de zero, să mai rămână un centimetru de păr, să nu fie chiar zero. Şi a început. A terminat foarte repede, nu a avut prea multă bătaie de cap cu mine, a dat de câteva ori cu maşina şi gata, sunt un alt om.
Acuma îmi dau seama cât de mult îţi schimbă înfăţişarea părul, cu el eşti altfel, fără el areţi cu totul diferit.
