Tag Archives: liga 1
De ce Universitatea e mai iubită decât CFR?
Mulţi dintre cei din Bucureşti şi din alte oraşe nu reuşesc să înţeleagă rivalitatea asta pe care o ducem noi, Şepcile roşii, cu rivalii trupei din deal, uneori o ducem la extrem, cu violenţă, bătăi de stradă şi toate alea neplăcute care ajung subiect în ziare. Nu de puţine ori m-am confruntrat cu întrebarea: de ce Universitatea e mai iubită decât CFR, întrebare la care, vă spun sincer, am avut mari greutăţi să răspund, nu pentru că n-aş avea ce să le spun, ci pentru că nu ştiu ce să aleg să le zic din multitudinea de motive existente, sunt atâtea de spus încât ţi-e şi greu să faci o schiţă.
Aşadar, de ce există rivalitate între două echipe din acelaşi oraş şi de ce Universitatea e mai iubită decât rivalii din dealul Gruia? Universitatea are renumele de echipă fanion a oraşului, nu e de ieri stabilită treaba asta, ci de 90 ani! Toţi suporterii pe care-i are Universitatea sunt lângă echipă de când s-a înfiinţat, nu de când a promovat echipa, iar aceştia nu aşteaptă să primească obiecte promoţionale cu titlul gratuit în schimbul susţinerii lor pătimaşe, cum se întâmplă din păcate pe la alte cluburi. Suporterii ăştia sunt lângă echipă cu sufletul şi ar merge cu ea, echipa, şi-n divizia C (au şi fost deja), chiar şi la judeţeană (Doamne fereşte) dacă e nevoie.
Mie unul nu-mi place violenţa şi mă întristez când aud că suporterii noştri au mai căpăcit nişte cfrişti. Serios, nu e plăcut, e o pată neagră pe blazonul clubului. Ni se duce vestea de echipă de huligani şi în plus, nu văd rostul bătăilor ăstora. Ce rost are să-ţi pierzi timpul cu o mână de puşti, pensionari şi femei, care săracii, vorba aia, n-au nicio vină decât că se află la locul şi la momentul nepotrivit. Suporterii echipei CFR nu sunt fanatici, nu se pot numi galerie, sunt doar nişte oameni simpli care au ajuns pe stadion pentru a vedea fotbal, iar scandările pe care le auziţi din peluza lor (în boxe) sunt motive de a atrage atenţia că, “suntem şi noi aici, existăm, avem galerie”. Scutiţi-mă vă rog de eterna scuză cu “suporterii lor sunt liniştiţi, civilizaţi şi modele pentru alţii”. Cei care se învârt prin fenomen ştiu care e adevărul, cum umblă băieţii din pseudo-galeria din Gruia să instige la violenţă şi să-i provoace pe rivali, iar U-işti cum sunt foarte orgolioşi din fire nu ratează nicio ocazie de a-i pune pe fugă pe aceştia.
Pe mine mă leagă mai multe decât credeţi de Universitatea, mult mai multe şi susţin echipa asta cu întreg sufletul din dotare. Taică-mio îmbrăcând ceva ani tricoul cu potcoava pe piept şi jucând pentru acest club, dar asta e o altă discuţie. Simt fluturi în stomac când aud imnul, mi se face pielea de găină când mă aflu în mijlocul galeriei, ştiu aproape toate cântecele şi cele dedicate clubului, am o grămadă de materiale cu istoria clubului şi freamăt atunci când echipa are meci. Mă bucur ca un copil care a primit o jucărie nouă atunci când câştigăm şi sufăr din greu atunci când pierdem. Asta înseamnă să fii suporter adevărat, nu de conjunctură.
Universitatea scoate în stradă mii de oameni, copii, bătrâni nostalgici, femei, bărbaţi. Aşa s-a întâmpla şi ieri la prezentarea lotului, unde centrul Clujului a fost din nou colorat în alb-negru. Pentru a nu ştiu câta oară. Şi să stai în mijlocul galeriei cântând imnul şi ovaţionând echipa îţi dă aşa un feeling plăcut. Nu de puţine ori s-a spus că “U” este cea mai frumoasă vocală din tot alfabetul, eu aş merge mai departe şi aş zice că nicio altă literă nu are rezonanţă pe care o are “U”.
Universitatea Cluj a revenit acasă!
Ancada vrea să îmbrace liga întâi!
Despre Ancada ştiţi că este o companie producătoare de echipament sportiv care îşi are originile la Cluj-Napoca. Am mai amintit despre ea înainte şi după competiţiile de fotbal la care am participat cu echipa bloggerilor clujeni, şi anume: Braşov şi Cupa Presei 2011, competiţii la care am avut ocazia să fim sponsorizaţi cu echipament de la acest frumos brand al oraşului de pe Someş. Ancada a fost mereu unul dintre cei mai mari susţinători ai sportului clujean, iar acum planul lor este să susţină cu echipament sportiv gratuit toată liga întâi, sau divizia A la fotbal pentru nostalgici. Este, dacă vreţi, o soluţie de criză pentru echipele româneşti.
Brandul se va chema LIG şi a fost deja implementat în Turcia, unde echipe din liga secundă precum Boluspor sau Tavslani Linyitspor îmbracă acest echipament, iar anul trecut şi Samsunspor, una dintre echipele de tradiţie din Turcia, a îmbrăcat acest brand. Deja reprezentanţii Ancada au început discuţiile cu reprezentanţii echipelor din România pentru ca această idee să fie pusă în practică şi la noi.
Noi nu putem decât să le urăm succes şi să ne rugăm ca brandul LIG să ajungă pe pieptul jucătorilor români, pentru că e mai mult decât necesar să încurajăm companiile româneşti să se dezvolte.
Ce distractiv poate fi uneori fotbalul de la noi
Nu credeam că aveam să mă distrez aşa de tare cum m-am distrat la meciul Steaua – Ceahlăul de aseară, scor 1-3, dar chiar m-am amuzat copios văzând cum steaua lui becali galopează spre titlu :)). Primul meci din retur, noi achiziţii, lanterna roşie, acasă, umilinţă. Restul e tăcere. Sincer nu mă aşteptam ca Steaua să şi-o fure în halul în care şi-a furat-o în meciul ăsta, cu tot anti-stelismul meu caracteristic, dar de asta e fain fotbalul şi distractiv uneori.
Am mai văzut o mostră crasă de prostie tipică fotbalului din România. Suporterii s-au dat în spectacol, a n-a oară, aruncând cu zăpadă înspre echipa adversă şi jucători. Nevoia de afirmare a unor indivizi care nu au nicio tangenţă cu fotbalul. În ziua de azi, orice individ care are chef să fie în centrul atenţiei vine la un meci de fotbal şi începe să se maimuţărească în tribună făcând pe viteazul, aruncând cu punga de sămânţă în teren, bricheta, moneda, telefonul propriu şi mai nou zăpadă, strigând, înjurând arbitrul, înjurând jucătorii, echipa adversă şi distrugând ceea ce ar trebui să fie frumuseţea jocului de fotbal. Şi apoi se hlizeşte în faţa pretenilor, la fel de înguşti la minte ca şi el, ce tare a fost el că l-a pălit pe Stoichiţă şi pe Szekely cu un bulgăre în cap. Face şou, că el de asta a venit la meci, să facă şou şi să fie în centrul atenţiei.
Ce nu înţeleg io e de ce ăştia care au prea multă energie şi vor cu tot dinadinsul să se afirme, de ce nu merg în peluză, cu fularul la gât şi să urle cât îi ţin plămânii, încurajându-şi echipa preferată civilizat şi fără înjurăturile clasice şi aruncatul cu diverse obiecte înspre jucători/antrenori/staff. În Anglia nu există garduri în jurul terenului, la noi se fac gardurile de câţiva metri înălţime. Aici se vede diferenţa.
Cine face pariu cu mine că Stoichiţă nu prinde ghiocelul în Ghencea?
Liga tiganiilor
Fotbalul românesc creaza câte o tragedie în 34 de acte în fiecare sezon. Nu fotbalul în sine ca sport, ci personajele din el îl fac sa arate ca o piesa de teatru, oamenii care fac parte din fenomen, caci de-ar fi sa vorbim de cât de frumos ar putea fii fotbalul pe la noi am da-o într-un basm din acela de se termina cu sintagma “si-am încalecat pe-o capsuna/si v-am spus o mare minciuna”.
În fiecare editie de campionat avem parte de scandaluri. Nu exista sezon care sa nu fie umbrit de suspiciunile de blat. Cazul Valiza, Bricheta, Timisoara, Dinamo, Steaua, Becali dupa gratii, arbitrii dupa gratii, DNA, Arges, Penescu, coruptie, sunt doar câteva caracteristici ale sportului acela în care 22 de insi alearga dupa o basica timp de 90 min.
Sezonul 2008-2009 nu e cu nimic mai prejos de realitate. Am avut scandaluri berechet, poate mai multe decât am putea duce. Dincolo de asta, sa nu uitam totusi cine e campioana tarii, minunea din Baragan, Unirea Urziceni. O echipa muncitoare condusa de un antrenor profesionist, care a evitat jocurile de culise, scandalurile de rasunet si partea urâta a campionatului.
Toata lumea se cearta cu Federatia, de la Iancu de Timisoara si pâna la Mititelu cel viteaz, la Dinamo lucrurile nu sunt deloc roz, Turcu – acest actionar pitic – îl face troaca de porci pe Rednic ori de câte ori are ocazia, Rednic nu se lasa nici el. Cred ca acest Turcu a uitat ca si el a cules din roadele titlului pe care “domn’ profesor” îl aducea în Stefan cel Mare. Borcea nu mai stie pe unde sa se ascunda de rusine, iar pe jucatori îi doare-n… de echipa, pe unii, nu generalizam. Atâta timp cât banul vine, ce mai conteaza detaliile? Un campionat pierdut, mare lucru. Pentru suporteri e mare, ca nu jucatorii suporta criticile si ironiile celorlalti suporteri. N-am vazut asa ceva, oameni fara pic de rusine, nesimtiti din cap pâna-n picioare, striga si se cearta ca la usa cortului la televizor. Zici ca suntem evul mediu.
Între timp nasul Sandu se tine cu dintii de postul de presedinte. Zilele sale sunt numarate la FRF, se simte!
O tiganie tipic româneasca.
Partea dubioasa a finalului de campionat
Dincolo de faptul ca pur si simplu îmi e rusine ca sunt dinamovist, am câteva îndoieli în ceea ce priveste finalul de campionat. În primul rând tin sa felicit Unirea Urziceni pentru titlul de campioana si sper ca prezenta lor la masa bogatilor sa însemne o figura frumoasa pentru România. E greu, deosebit de greu sa rezisti la un asemenea nivel, dar nu e imposibil. Orice se poate întâmpla. Cum a avut CFR momentul sau de glorie la prima prezenta în liga campionilor, Urziceni de ce n-ar avea?!
Unirea Urziceni e sinonimul cuvântului profesionalism. De la patron, conducere, staff tehnic, antrenor, jucatori, toti sunt niste exemple demne de urmat. Cartile de istorie a fotbalului ligii I ar trebui sa dedice un întreg volum acestei minuni din Baragan, dictionarele ar trebui reeditate, iar la cuvântul profesionalism sa fie trecut negru pe alb – Unirea Urziceni – campioana României 2009.
Acum sa lasam partea cu felicitarile si laudele la o parte si sa ne referim un pic la restul meciurilor învaluite (totusi) într-un aer de dubiosenie.
1.FC Arges – Dinamo 5-2
2.Gaz Metan – CFR Cluj 2-0
3.Otopeni – Farul 6-0
Scoruri incredibile pentru un final de campionat în niste meciuri lipsite de miza. Dinamo nu mai avea nici o sansa sa mai prinda titlul, dar cu o victorie îsi asigura locul 2 si prezenta în liga campionilor. Cum si Timisoara a cedat în fata Brasovului cu 1-0, locul 2 se decide la TAS.
CFR Cluj si-a asigurat locul de Europa League înca de dinaintea ultimei etape, Gaz Metan era practic retrogradata, dar totusi Gazul a învins pe propriul teren pe CFR.
Otopeni si Farul mergeau brat la brat în liga a 2-a demult. Pentru o echipa care si-a jucat ultimele minute în prima liga, Otopeniul a câstigat cu un scor de domeniul stiintifico-fantastico, un sec 6-0 cu care parasesc prima scena fotbalistica cu capul sus.
Nu stiu ce sa cred, luati-o cum vreti, dar eu nu vreau sa zic de blaturi, prefer sa le denumesc niste aranjamente de despartire pentru mult discutata mafie a pariurilor. Mi se pare incredibil ca Dinamo a pierdut cu Arges la fel cum mi se pare incredibil ca CFR a pierdut în fata Gazului. Poate ca la esecul câinilor se poate trece si gestul suporterilor de a se napusti peste jucatori în teren, dar asta nu explica deloc cursul jocului.
Ramâne cum am stabilit, Unirea Urziceni e noua campioana a României!
