Tag Archives: feisbook

De 6 ani alături de hi5. Continuăm…

10 Aprilie 2012   Vasile Manu   0 comentarii

Când mi-am făcut eu prima dată cont pe hi5, erau alte vremuri, pe 26 iunie 2006 mai exact. Sunt de 6 ani pe această reţea. O fi mult, o fi puţin, cert este că eu nu mi-am închis contul aşa cum au făcut-o majoritatea când au migrat spre “reţeaua albastra”. L-am lăsat acolo de amintire că, vorba aia, nu cere de mâncare. S-au schimbat multe în lume de atunci, s-au schimbat guverne, l-au asasinat pe Bin Laden, au fost cutremure şi calamităţi naturale care au îndoliat o lume întreagă. A murit Michael, a murit Steve Jobs, iPhone ajunge anul acesta la al 5-lea model.

Astăzi am şters praful de pe el şi l-am reactivat. Era un praf gros de trei degete, dar am zis să văd ce mai e pe acolo. Într-o lume unde Facebook-ul ne guvernează viaţă (pe asta trebuie s-o salvez, că-i profundă rău), să intri pe hi5 e ca şi cum te-ai întoarce în timp cu vreo 4-5 ani. Aşa să vă imaginaţi, Facebook şi hi5 sunt ca doi fraţi. Facebook e fratele realizat, cu facultate, un job stabil şi bine plătit, iar hi5 e fratele nereuşit în viaţă. Am dat o solicitare de reamintire a parolei căci au trecut ceva ani de când am intrat ultima dată pe el, iar după fix două ore (!!) am primit pe mail răspunsul la solicitarea de reamintire parolă, răspuns pe care în mod normal l-aş fi primit în secunda imediat următoare, cu un link care mă ducea spre o pagină unde îmi puteam schimba din nou parola. Evrika!

M-am autentificat şi când m-a întâmpinat design-ul nou, mi-am făcut cruce. Plin de reclame google adsense, conectare cu contul de facebook şi un design minimalist rău de tot, parcă ar fi făcut cu picioarele în HTML.

Mai jos puteţi vedea o mostră din noua faţă a clasicului hi5.com, fiindcă am impresia că nu l-aţi mai văzut demult.

Nu cred că îmi voi şterge vreodată contul ăsta, va muri odată cu site-ul, dar până atunci e amuzant să te uiţi acum arată lucrurile acum faţă de cum arătau prin 2006-2007. Te face aşa să pari mai bătrân.

Ceea ce mi se pare foarte interesant este că mulţi încă activează pe hi5, utilizatori care încă nu au descoperit Facebook-ul (greu de crezut, dar mă gândesc că sunt şi oameni din ăştia rupţi de realitate în lumea asta care nu ştiu ce-i ăla Facebook şi acum descoperă prima dată hi5-ul, aşa cum am făcut-o toţi la început). Am lăsat un status scurt şi am primit 10 comentarii de la nişte oameni total necunoscuţi, în vreo 15 minute. Semn că nu trebuie să ne grăbim să-i punem crucea.

Sunt tare curios de ce nu îngroapă nimeni hi5-ul şi să-l închidă sau să-l relanseze sub altă formă? Ce aşteaptă, ziua când se va îndupleca Zuckerberg şi-l va cumpăra din milă cu banii pe care-i dă de obicei ca ciubuc chelnerului care-l serveşte la restaurant?

Citeste in intregime

Bun simţ în promovarea pe facebook

23 Februarie 2012   Vasile Manu   0 comentarii

Înţeleg că facebook a ajuns o pită bună de mâncat pentru majoritatea companiilor, site-urilor şi bloggerilor, dar asta nu înseamnă că trebuie să-ţi arunci într-un mod de-a dreptul nesimţit câte cinci link-uri consecutive în aceeaşi zi pe perete, câteva zile la rând, iar după aceea să te întrebi oare care ar fi cazul de îţi scade numărul de fani. Nu aşa se face promovare 2.0, asta e o mişcare de-a dreptul josnică de a creşte în online, iar cei care recurg la ea nu cunosc nici măcar lucrurile elementare despre marketing online, facebook, social media şi tot ce ţine de promovare pe internet. Ieri, alaltăieri, nu mai ştiu exact când a fost, m-am enervat tare când am intrat pe facebook de pe telefon cu scopul de a citi ceva interesant şi nu mică mi-a fost mirarea să văd un spam jegos al unui site, nu mai reţin care era fiindcă nici n-am stat deloc pe gânduri când am dat fără ezitare “I don’t like”. Păcat că nu eram la calculator că făceam un print-screen. Le dădusem like paginii lor pentru că la momentul respectiv îi găseasm conţinutul interesant şi merita să fiu la curent cu el, dar când a început să mă spameze în cel mai mizerabil mod, m-am despărţit prieteneşte de el. E ca şi cum ai intra în casă la mine cu bocancii plini de noroi fără să întrebi măcar şi să mai ai şi tupeul jegos să-mi ceri un pahar cu apă, cam aşa e şi asta cu promovarea nesimţită pe facebook.

Trebuie să înţelegeţi că aşa cum unii dau like unei pagini, la fel de uşor pot da şi I don’t like dacă eşti nesimţit.

Nimănui nu-i place să-şi vadă wall-ul plin de link-uri de la acelaşi site, hai unul, cel mult două la intervale regulate de timp, dar nu patru, cinci unul după altul, mai dă-o naibi de treabă, unde ajungem aşa! Asta e deja nesimţire 2.0. Nu vă puteţi bate joc chiar în halul acesta de audienţa voastră pentru că veţi sfârşi prin a nu a mai avea cui să vă promovaţi.

Oferiţi şi altceva în afară de link-uri pe bandă rulantă pe pagina voastră. Diversificaţi subiectele, mai daţi un banc bun (pe cât posibil făcut de voi), mai daţi un documentar, aşa cum fac eu din când în când. Mai daţi o imagine, o piesă faină, câteva citate, aşa strângeţi like-uri şi vă creşteţi engagement-ul la pagină. Şi încercaţi să vă stârniţi fanii cu întrebări interesante, stimulându-i să mai lase şi câte un comentariu din când în când. Fidelizaţi-vă fanii cu diverse concursuri cu premii simbolice. Trataţi-vă pagina ca pe al doilea copil al vostru, primul fiind blogul fireşte :D. Îngrijiţi-o şi creşteţi-o frumos. Nu va fi uşor, n-a zis nimeni că ar fi. Spor.

Bunul simţ e principala regulă în promovarea pe facebook, sau cel puţin aşa ar trebui să fie.

Citeste in intregime

Un tată de la care avem de învăţat cu toţii

13 Februarie 2012   Vasile Manu   2 comentarii

Am urmărit un video care a ajuns viral după cinci zile de la postarea lui, cu peste 18 milioane de vizualizări, peste 100 de mii de reacţii pe youtube, zeci de mii de comentarii pe reţelele sociale şi admiraţia multor oameni, inclusiv a altor adolescenţi. Cam cu astea s-a ales un tată din America după ce a postat un răspuns video de 8 minute despre o postare destul de rebelă pe facebook a fiicei sale de 15 ani, care şi-a spus nemulţumirea în public într-un mare fel, cum că părinţii ei, reţineţi!, o tratează ca pe un sclav, punând-o să facă toate acele munci oribile şi înjositoare pentru ea, munci care se pare că, zice ea, îi răpesc tot timpul liber şi nu îi mai dau libertatea să-şi trăiască viaţa, să se distreze şi să facă orice face un adolescent la vârsta ei, asta în ciuda faptului că au o menajeră care, crede ea, ar putea să facă toate astea în locul ei. La ce munci se referea ea? Ei bine, aici e comicul situaţiei. Domniţa prinţesică se refera la atunci când e pusă să-şi facă patul dimineaţa, să ducă gunoiul, să-şi facă ordine în cameră, să mai spele vasele din când în când, să-şi mai spele o haină şi alte asemenea activităţi la care am fost supuşi cu toţii când eram mai tineri. Ea consideră că e tratată ca un sclav prin toate activităţile astea la care e supusă. Oare la fel de sclav se consideră şi când primeşte de mâncare, bani de buzunar şi se milogeşte de părinţi s-o lase să iasă în oraş cu prietenii ei?

Chiar dacă tânăra a încercat să ascundă statusul de părinţi, a pierdut din vedere o variabilă importantă, taicăsu lucrează în domeniul IT, deci a fost o chestiune de timp până ce a descoperit ce părere are fiica lui despre el şi, implicit, despre familie. Şi cum a descoperit iarăşi e o situaţie comică. Ea nu s-a gândit să ascundă statusul şi de câinele familiei, care, aparent, are şi el pagină de facebook, pagină de care se ocupă, evident, tatăl :)). Cam ce înseamnă să ai nişte părinţi 2.0 care se descurcă foarte bine cu calculatorul şi internetul în 2012.

Voi vă daţi seama că omul acesta a devenit un model pentru toţi părinţii şi un părinte cool pentru restul adolescenţilor?   Vă daţi seama că fata respectivă a câştigat un capital de imagine imens în cercul ei social şi la şcoală, iar toţi colegii şi prietenii îi vor zice că ce tată fain are, că vai ce chestie tare a făcut? Acum, de suportat va suporta pedeapsa pe care a primit-o, că n-are încotro, dar sper că va şi învăţa ceva din treaba asta. Nu e deloc ok felul cum s-a comportat, fără discuţii, nu îţi speli rufele în public chiar în halul acesta, iar dacă ai o problemă, te duci mătăluţă şi expui problema în faţa lor. Ai vreo critică sau reclamaţie de făcut la adresa părinţilor, nu o spui pe facebook, o împărtăşeşti CU EI.

Totuşi, nu înţeleg ceva, de ce te-ai plânge că te mai pun părinţii din când în când să-ţi mişti fundul leneş din loc şi să faci ceva util. Pot să bag mâna în foc că părinţii ei i-au cerut vreodată să facă lucruri grele, de adulţi, gen, să aducă bani în casă, să facă de mâncare, i-au cerut doar să-şi facă patul după ce se trezeşte, să-şi spele hainele din când în când, să facă ordine la ea în cameră, să-şi găsească un job part-time pentru a face şi ea un ban de buzunar şi să-şi vadă de şcoală, sunt lucruri normale care fac parte din responsabilitatea unui adolescent şi e de datoria unui părinte să i le ceară odraslei lui. Orice adolescent are responsabilităţi.

Credeţi că a procedat bine tatăl băgând câteva gloanţe în laptop-ul de câteva sute de dolari sau a cam exagerat aşa un pic? :))

Citeste in intregime

Ghid practic: De evitat când pui poze pe net

28 Ianuarie 2012   Vasile Manu   0 comentarii

Nu ştiu cum sunteţi voi, dar eu când urc poze cu mine pe interneţi mă gândesc de două ori înainte de a da upload. Poate şi de asta nu am foarte multe poze pe facebook. Nu sunt genul care să-şi pună douăjde mii de poze în diverse ipostaze, mai mult sau mai puţin jenante şi amuzante. Am schiţat cinci idei în acest sens, de evitat, zic eu, când ai de gând să urci poze cu tine pe www.

1. Persoanele care intră în cadru – când vă faceţi o poză, mare atenţie să nu vă intre cineva în cadru, uitaţi-vă în stânga şi-n dreapta înainte să apăsaţi pe buton, să nu surprindeţi pe cineva într-o ipostază jenantă. Nu prea dă bine când apare bunica, mămica sau tăticu’ în poză. Degeaba pozezi  tu ca o divă dacă apare mă-ta în halat de baie sau pijama în spatele tău fără să vrea, ţi-a stricat dracului poza şi toată atenţia s-a mutat pe ea, iar comentariile de la poza respectivă vor fi glume şi hăhăieli despre prezenţa ei în cadru. Iar biata femeie nu cred că ar fi de acord s-o dai pe internet în capot de baie.

2. Poze la beţie şi în timp ce te strâmbi – Înţeleg că e distractiv să te vezi a doua zi în pozele de la vreo petrecere cu o seară înainte, mai ales când nu-ţi mai aduci aminte o iotă din ce ai făcut, dar pentru numele lui Dumnezeu, încercaţi să evitaţi să mai puneţi poze în care sunteţi alcoolizaţi de nu mai ştiţi de voi şi vă strâmbaţi la cameră că nu impresionaţi pe nimeni. Zău. Dacă vreţi să arătaţi ce viaţă socială duceţi şi cum ştiţi să vă distraţi, ok, măcar faceţi o selecţie a pozelor în care apăreţi cât de cât decent, iar restul păstraţi-le pentru voi. Nimeni nu e curios, dau un exemplu aleator, cum aţi făcut baie în mare la 2 noapte în cocoşelul gol sau cât de transpiraţi eraţi la 4 dimineaţa în club cu câteva pahare de vodka la bord. Pentru că ştim cu toţii cum arătăm în poze dimineaţa în club, cu un ochi deschis şi altul închis, gen.

3. Gândiţi-vă că pozele astea rămân acolo şi foarte multă lume are acces la ele, inclusiv un viitor angajator poate. Majoritatea patronilor din zilele noastre au o prezenţă constantă pe facebook şi sunt convins că fiecare face un research pe un viitor angajat. Eu, dacă aş fi patron, aş face, pentru că vreau să văd cu ce fel de oameni urmează să lucrez. Nu ştiu zău ce impresie îşi va face un patron când va vedea toate pozele alea caraghioase care pe tine şi prietenii tăi te amuză în care apari într-o ipostază uşor ciudată şi puţin cam jenantă, dar înclin să cred că nu una bună.

4. Atenţie la stricăciuni şi dezordine - Am tot observat că foarte mulţi au poze cu hainele aruncate pe pat sau cu micile defecţiuni din apartament la vedere. Probabil sunt eu prea perfecţionist, dar sincer să fiu nu prea îmi convine să vadă lumea cât de dezordonat sunt – nu e un motiv de laudă acest lucru.

5. NU vă mai afişaţi interioarele corpului pe internet. Băieţi şi fete, nu vă mai pozaţi la bustul gol şi puneţi poze pe net. Înţeleg că suferiţi de lipsă de atenţie, de multe ori şi de lipsă de altceva, dar nu vreau să folosesc vulgarităţi aici.

Nu vă zic chestiile astea cu răutate şi nici să mă aflu în treabă, sunt doar nişte simple idei de bun simţ venite de la un om raţional, dar în final, aşa cum am spus şi la început, fiecare e stăpân pe profilul lui şi face ce vrea cu el.

Citeste in intregime

Sentimente sincere pe facebook

04 Decembrie 2011   Vasile Manu   4 comentarii

un-fucking-believable
(click pentru mărire)

Va frânge ceva inimi băiatul ăsta la viaţa lui. Deja are succes de mic, fetele îl vor, băieţii îl invidiază, cu toate că nici mustaţa nu i-a crescut şi nici cerneala de pe buletin nu i s-a uscat.

Mai are rost să repetăm aceeaşi placă cu, ce făceam noi la 14 ani? Nu prea cred, dar pentru cultura generală a puştimii din ziua de azi, noi ne trăiam copilăria pe afară, băteam mingea, ne jucam ascunselea, baba oarbă, şotron, castel şi alte asemenea jocuri, pe când generaţia aasta e preocupată de sentimente, relaţii, viaţă de sexuală. La 14 ani noi nu ştiam ce-i ăla internet şi de calculator auzeam mai mult prin filme. Ce-am fost şi ce-am ajuns. Voi vă imaginaţi că pe ăştia ne vom baza la bătrâneţe?

Vai de noi ce ne aşteaptă.

primită pe messenger

Citeste in intregime
12345