Tag Archives: examene
Dragi tineri ai generaţiei de mâine
Celor mai mulţi dintre voi ar trebui să vă fie ruşine de prestaţia pe care aţi avut-o la bacalaureat, probabil unul din cele mai importante examene din viaţa voastră mizerabilă şi anostă. V-aţi gândit doar la: ce tactică să abordez la examenul de mâine ca să trec, cum să-i fentez pe supraveghetori, cum să fur şi ce modalitate de copiere să mai aleg, iar asta v-a costat. Sper că sunteţi mândri de voi.
Sistemul v-a dat ignore, unlike, unfollow, unfriend şi ce mai vreţi voi anul acesta. Nu aţi mai putut mişca cu telefonul, nu aţi mai putut ascunde la baie foile cu răspunsuri, nu v-a mai putut dicta nimeni varianta rezolvată la telefon. Şi chiar dacă a fost peste tot în presă şi la televizor: MĂSURI EXCEPŢIONALE LUATE ÎMPOTRIVA COPIATULUI, tot s-au găsit nişte deştepţi să încerce să fenteze examenul. Auzisem la ştiri că nişte elevi la un liceu oarecare au avut 111 de lucrări identice. Deci ce? 111 de lucrări identice!!! Cât de distrus şi retardat trebuie să fii să faci asta? Alţii au fost prinşi cu fiţuici, cu cască, cu te miri ce altă tehnică de copiat. Bă, cât de prost să fii să mai ai tupeul să copiezi când e peste tot, numai despre asta s-a vorbit zilele trecute, că sunt măsuri stricte împotriva copiatului? Dumnezeule…
Anul acesta aţi fost doar voi şi foaia de examen în faţă. A trebuit să vă folosiţi mintea şi cunoştinţele dobândite, nici măcar atât nu aţi putut, aţi fost incapabili să scrieţi de-un cinci, ceea ce dovedeşte că sunteţi cu adevărat nişte retardaţi. Sper că sunteţi mândri de voi.
Aţi încercat să vă furaţi singuri căciula şi nu va mers. Sper că sunteţi mândri de voi.
Nu v-a cerut nimeni să scrieţi o lucrare de zece, nimeni nu are pretenţia să fiţi Einstein la materia respectivă, dar lucrurile de bază trebuiau ştiute, fără de care nu poţi avea pretenţii de trecere, iar astea se învaţă cu minimum efort. Un pic de meditaţii, o recapitulare singur/ă acasă înainte şi treci lejer examenul. Cultura generală, fraţilor, unde e, că majoritatea întrebărilor erau mai mult de cultură generală şi logică, nu zic la mate, la alte materii? Aţi uitat-o cumva într-un club cu o seară înainte când aţi dat pe gât shoturi de tequila şi martini-uri. V-aţi făcut de râs, pe voi, dar mai ales aţi făcut de râs toată generaţia voastră şi toată România, inadaptaţi mintal ce sunteţi! Nu mai daţi vina pe profesori, pe sistem, pe învăţământ că nu aţi fost în stare să faceţi de-un cinci. Cu minimum de cunoştinţe puteaţi trece lejer examenul, atât la mate, cât şi la română. Până şi eu care sunt paralel la matematică (şi recunosc asta că nu am de ce să ascund) am luat nota de trecere, care n-a fost cinci.
Credeţi-mă pe cuvânt când vă spun asta, nici măcar nu am avut de gând să copiez la bac, darămite să şi acţionez, şi l-am luat din prima. Am luat examenul pe capul meu, şi cu puţin ajutor şi din partea meditaţiilor, trebuie să recunosc şi asta pentru că sistemul educaţional e de aşa natură făcut încât n-ai altă alternativă decât nişte ore în particular, dar nu am aşteptat ieşirea profesorului supraveghetor din sală ca să pot vedea la cel din faţă, nu am aşteptat o oportunitate ca să copiez şi nici nu mi-am făcut o tactică pentru cum să-mi fur singur căciula, am fost doar eu, mintea mea şi foaia de examen în faţă. M-am dus relaxat la examen, cu emoţiile aferente care sunt normale pentru un asemenea examen şi am început să scriu. Voi v-aţi bazat prea mult ca nişte proşti că veţi putea copia şi v-aţi ars. Poftim, v-aţi futut toată vara. Sper că sunteţi mândri de voi.
Dragi tineri şi absolvenţi de liceu, sunteţi nişte leşinaţi! Vă lăudaţi că v-aţi trăit viaţa, aţi fost în cluburi, v-aţi distrat, v-aţi îmbătat prin excursii şi aţi făcut te miri ce nebunii se mai fac prin excursii în ziua de azi, dar nu aţi stat un pic şi v-aţi gândit, dar cu învăţatul cum rămâne? Io ştiu că-i greu, been there, done that, dar altfel te simţi când ştii că l-ai luat, mai relaxat şi mai liniştit din punct de vedere sufleteşte. Şi mai înţeleg că distracţia trebuie să fie omniprezentă, că doar tineri suntem cu toţii, ce naiba, dar trebuie să fim şi realişti puţin, că ne bate viaţa la uşă şi noi nu avem timp să-i răspundem pentru că suntem ocupaţi să lăsăm nişte comentarii pe facebook şi să mai dăm zece like-uri.
Voi reprezentaţi generaţia de mâine, pe voi se va baza în viitor ţara asta, pe voi, ăia 50% care n-aţi fost în stare să treceţi nici de examenul de maturitate, ce pretenţii să mai aveţi de la viaţă atunci?
Cu respect,
Vasile Manu, fost elev care şi-a luat bacul din prima fără nicio intenţie de a copia.
Studentul de la Poli înainte de examen
Orice student înainte de un examen intră într-un stres continuu care nu se încheie decât după ce a predat lucrarea şi a ieşit din sală, toţi, mai puţin cei de la Poli. Ştiţi bancul ăla cu Sf. Petru care cu o zi înaintea unui examen a coborât să-i verifice pe studenţii de la mai multe facultăţi şi să-i raporteze lui Dumnezeu cine învaţă şi cine nu. Toţi studenţii învaţă din greu în seara de dinaintea zilei de examen numai ăştia de la Poli se roagă, la care Dumnezeu, “pe ăştia îi trecem”. Google it pentru tot bancul. Ei bine, aflaţi că ăsta nu-i banc, e realitate!
Cu două săptămâni înainte de examen
Hai, frate, că examenul e numai peste două săptămâni, mai am timp până atunci.
Cu o săptămână înainte
Am timp să învăţ, mai e o săptămână până la examen. De mâine mă apuc de învăţat, dar până atunci a început un nou episod din House şi Chuck, am treabă.
Cu 3 zile înainte
Mi-am făcut rost de slide-uri şi cursuri. Hai să citesc ceva de pe ele. Asta după ce fac o pauză.
…
După o pauză de două ceasuri şi după un slide citit – nu mai pot, e prea mult, am nevoie de o pauză. Ce bine, tocmai a început un nou episod din Fringe. Ia să mă uit şi mai tâziu mai învăţ, care mai târziu se transformă peste alte 3 ore, după ce mai trage şi un pui de somn în timpul ăsta. Extenuat rău studentul ăsta.
Cu două zile înainte
Se studiază din greu. În cămin studiul e ceva mai puţin intens, s-a chefuit aseară şi totuşi, există nişte repercursiuni de pe urma asta, dar totuşi se arată o dorinţă ucigătoare de învăţat, cu practica se stă mai rău. Oricum până la finalul zilei tot se citeşte ceva din cursurile alea, aşa, între o mahmureală şi un chefless.
Cu o zi înainte
Se fac strategii de copiat, se pregăteşte instalaţia, se fac ultimele pregătiri şi s-ar învăţa ceva dacă nu ar apărea episod nou din serialul preferat fix în ziua aceea.
Cu trei ore înainte
#include “morcovincur.h”
Cu o oră înainte
Drumul până la examen e drumul ruşinii, ajungi să îţi pui tot felul de întrebări: dacă nu-mi iau examenul, dacă îmi pică un subiect avion, să stau până la sfârşit dacă nu ştiu nimic poate pot prinde ceva de la ăla din faţă, oare să stau în ultimele bănci sau să stau mai pe la mijloc, întrebări şi întrebări. Până la facultate, politehnistul se opreşte şi pe la biserică să mai pună o vorbă bună pentru el la Cel de sus. Pentru că nu sunt de ajuns rugăciunile din ajunul examenului, prezenţa în casa Domnului face cât o sută de rugăciuni.
S-a terminat cu smecheria…
Ne apucam de învatat, mai serios decât am facut-o pâna acum. Saptamâna aceasta din care s-a dus ziua aceasta de vineri a fost ultima din semestrul al II-lea, o saptamâna de încheiat cursuri/seminarii/laboratoare/recuperari, alea-alea. N-avem timp de pierdut. Vreau 4 examene (luate) din 4. Vreau sa am o vara cât se poate de linistita. Speranta moare ultima.
Oficial a început stresiunea, adica perioada aceea de stres maxim pentru studenti.
Poate o sa fiu mai sarac în articole pe blog în perioada asta, poate nu, depinde de starea mea de spirit si de cum decurge învatatul. :)
Foto: Flickr.com
