De câţiva ani încoace, cam de când a apărut nebunia asta cu valentine’s day şi halloween în frumoasa noastră patrie, am început să văd altfel americanismele astea. Mai exact să le ignor. De ce să-mi pese de o aşa zisa sărbătoare care nici nu se găseşte în cultura ţării mele, de ce să mă strofoc eu pentru ceva care nu e trecut la capitolul sărbători legale în ţara mea? Doar aşa de amorul artei, pentru că americanii o ridică la rang de sărbătoare. Scuză-mă, dar mai bine dorm în timpul ăsta decât să mă prefac că iubesc pe cineva mai mult decât a-şi face-o într-o zi normală, doar pentru că ziua de nume a lui Valentin coincide cu ziua dragostei în State.
Toate americanismele astea gen Valentine’s Day sau Halloween şi care or mai fi, dracu le mai ţine socoteala, au început să mă lase rece total. În timp am învăţat să ignor tot ce nu-mi place şi nu-mi stârneşte interes. Asta fac şi cu americanismele astea de prost gust. Nu vorbesc, nu-mi dau cu părerea şi nu mă enervez din cauza asta, ignor pur şi simplu – asta ar trebui să facă şi cei care au grijă să nu ne aducă aminte din 5 în 5 minute cât de rahat suntem, noi ca naţie, că am preluat asta de la ei. Uneori te simţi atâta de liniştit şi calm ignorând!
Astăzi fac o excepţie de la regulă şi îmi dau cu părerea despre febra Valentine’s day, care creşte de la an la an. Dar nu despre “sărbătoare” am ceva de zis ci despre cum reacţionează românaşii când aud de sărbătoarea dragostei a americanilor. Pe scurt, ei se împart în două grupuri: cei care sunt pro şi cei care sunt contra. Cei care sunt pro merg pe ideea că şi dragostei trebuie să-i fie dedicată o zi. O zi în care iubirea şi armonia în cuplu trebuie să domnească peste tot. Desigur acest lucru se poate întâmpla numai pe 14 februarie, în orice altă zi iubirea şi armonia în cuplu tind spre zero. Aceştia merg până în pânzele albe cu ideea lor. Şi mai sunt cei contra – numărul acestora creşte alarmant în fiecare an. Cei care sunt contra sunt mereu împotriva mizeriei asteia de valentine’s day şi sunt foarte contrariaţi de cum am putut noi să preluăm ceva de la americani. Aceştia de regulă se declară pro dragobete din simplul fapt că e o sărbătoare românească, dar puţini cunosc câtuşi de puţin etimologia cuvântului dragobete.
C-aşa-i în tenis.
PS: nu vă mai întreb dacă sunteţi pro sau contra VD pentru că ştiu răspunsul şi nu mă interesează ce argumente aveţi.
Cine se simte romantic şi are sânge de Eminescu în el, să mă ajute şi pe mine să compun o declaraţie de dragoste cu următoarele cuvinte: cărămidă, cucuruz, iepuraş, Avatar, aripioare. Am stat 2 ore să mă gândesc la o combinaţie faină care să includă cuvintele astea şi nu mi-a ieşit deloc.
E un concurs la care îmi încerc norocul, asta dacă vă întrebaţi de ce neapărat cuvintele astea. Nu eu le-am ales ci organizatorii.
Deci să-i dăm bice. Ajutaţi-mă şi promit că vă ţin banner sau link două luni de zile aici la mine, dacă aveţi blog of cors.
Majoritatea femeilor vor ca bărbatul lor să fie inteligent, în timp ce majoritatea bărbaţilor vor ca femeia lor să arate bine. Întreb şi eu, mai curios din fire, cum facem să punem frumuseţea şi inteligenţa în aceeaşi relaţie de unde să reiasă cuplul perfect?
Pentru a citi primul episod din Aventurile lui Ionel fă click aici. Acest serial este un pamflet și trebuie tratat ca atare. Orice asemănare cu personaje reale este pur întâmplătoare.
Întâlnirea cu Evi
Ionel Pasca, băiat gigel, 15 ani, un metru și-un șnițel înălțime, cam 1,60, și vreo câteva kile pe el cât să nu-l sufle vântul, așa vreo 60, se pregătește de întâlnirea cu Evelina Chirița, fată deșteaptă și devreme acasă. Stau în aceeași scară de când s-au născut, dar niciodată nu au schimbat mai mult de 2 vorbe, decât așa, la nivel de salut-salut pe scara blocului.
Cei doi s-au cunoscut mai bine la școală, unde au împărțit aceeași clasă, și bancă, timp de două ore, profesoara de engleză cu care face Ionel era plecată din țară și clasa lui s-a unit cu clasa ei, cei doi fiind în clase separate. Ionel s-a așezat lângă Evelina, fiind singur loc liber din clasă, și pentru că și-a pierdut locul său obișnuit din ultima bancă din cauza că a fost reținut iar de diriga, care i-a făcut morală pentru absența de la prima oară. Nu avea de ales, trebuia să stea acolo. A recunoscut-o și într-o fracțiune de secundă se așează lângă ea, așteptând parcă să-i zică că e ocupat. Ea nu a zis nimic, iar un zâmbet timid s-a așezat pe fețele amândurora. Cei doi se privesc minute-n șir, își fac ochi dulci toată ora și nimic altceva nu mai contează. Pentru Ionel, Universul se învârtă în jurul fetei care îi stă alături. Fericirea ei a atins cote maxime. Amândoi se simt bine unul în compania celuilalt. A fost dragoste la prima vedere. Ionel își face curaj și face pasul cel mare. Își îndreptă capul spre urechea ei și îi șoptește timid:
- Nu vrei să ieșim la cofetărie în seara asta, spune Ionel cu o voce tremurândă.
- Ști, Ionele, credeam că nu mă mai intrebi… mi-ar face mare plăcere!
- Îmi…
Ionel nu apucase să termine tot ce a avut de zis și clasa răsună de vocea profesoarei Olguța, o femeie de patrujde ani și un pic, iute la mânie, care nu tolerează deloc indisciplina. Toată școală o știe drept cea mai severă profesoară. Aceasta era coșmarul lui Ionel, era femeia care la turnat de fiecare dată la părinți, și, culmea, nu-i era dirigintă.
- Ionele, Ionele… iar ești neatent, Ionele.
- Eram atent, doamnă profesoară, pe bune…
- Zău, ia zi la ce frază am rămas!
- Păi… știți… am rămas la… hmmm. Aici, și arată o frază la întâmplare.
- Nu. Nici n-am ajuns acolo. Vezi, mă, Ionele, cum mă faci tu să fiu rea!
- …
- Până mâine să-mi aduci scris de mână un eseu de 3 pagini despre “cum să fi atent la școală”.
Ionel a rămas înmărmurit, dar era pe jumătate fericit pentru simplul fapt că Evelina a acceptat să iasă cu el în oraș. Contează foarte puțin că are doar câteva ore la dispoziție să facă un eseu de 3 pagini. Important e că va petrece o seara frumoasă alături de fata visurilor lui. Cei doi își dau întâlnire în fața cofetăriei Bellona din centrul Tureniului la ora 18:00.
Când ajung acasă de la școală, amândoi sunt cu gândul numai la întâlnire. Ionel caută prin dulap tot ce are mai bun, face un duș și se aranjează parcă s-ar duce la bal mascat. Evelina face la fel, doar că aceasta se gândește să-i facă o bucurie și se îmbracă într-o rochiță care ajunge puțin mai sus de genunchi. Îl va da pe spate, se gândește ea.
S-a făcut ora 18. Ionel coboară din scară mai repede și o așteaptă în curtea interioară a blocului. E nerăbdător, nu mai are stare, emoțiile i-au cuprins tot corpul, l-au luat toate căldurile. Evelina coboară și ea. Ionel își îndreaptă privirea spre ea și rămâne mască. Se tot întreabă cum de nu a observat mai devreme cât e de frumoasă fata asta. Sunt vecini de mici copii, se jucau cu p… în nisip când erau mici, stau în aceeași scară și niciodată nu s-au privit mai îndeaproape. Când ajunge lângă el se produce o dereglare hormanală în corpul lui. Joacă hormonii în el parcă ar fi o simfonie de lăutari, dar încearcă să pară stăpân pe situație și să nu arate ce simte cu adevărat.
Evelina: Bună!
Ionel: Bună! Arăți superb…
Evelina: Mersi, și tu arăti bine!
Ionel: Mersi!
Mergem?
Evelina: Da!
Apoi de la parter se aude un fluierat urmat de o voce de peluză. Era prietenul lui Ionel din copilărie, Cătălin.
Cătălin: Bravoooo bă coae… așa te vreau. Distracție plăcută să ai bă… îs mândru de tine!
Ionel: Mersi mă, făcând semnul ok.
La care Cătălin, în sinea lui: Ai pus și tu mână pe ea, bagaboanta dracului!!

Am fost acolo, am fost dincolo, cu ea. I-am urmarit toata viata. M-am gandit ore-n sir la ea si i-am studiat mediul in care traieste, speciile cu care intra in contact, mancarea pe care o prefera, pasiunile ei, am studiat cam tot ce se putea studia la ea. Si totusi, n-am avut parte de rezultatele dorite. N-am avut destula bafta incat sa obtin ce am vrut.
Am fost atat de prost incat n-am fost capabil sa observ ce se afla in sufletul ei. N-am fost capabil sa deslusesc misterul din adancuri.
Voi ati deslusit vreodata misterul din adancuri? Pe intelesul tuturor, ce se gaseste in sufletul unei persoane!
Sentimentele pentru o persoana se afla adanc intiparite in suflet, iar pentru a le afla iti trebuie timp, mult timp si un pic de vigilenta. De ce vigilenta? Pentru ca atunci cand isi deschide inima pentru tine tu trebuie sa fi foarte vigilent ca sa observi ce sentimente are ea/el pentru tine.
Asa ca idee, cum vi se par urmatoarele cazuri pentru o partida de amor, sex mai pe româneste. Asta cu amorul nu o stie toata lumea, de sex o auzit tot poporul.
1. Sex la lumina lumânarii – Nu stiu, înca nu am ajuns sa experimentez, dar ma gândesc ca poate o fi greu sa nimeresti gaurica când nu bate lumina peste tot, te orbecaiesti dracu cu lumina aia palida de la lumânare, zic.
2. Sex pe masa de calcat – Io zic ca asta-i dificil rau, masa aia nu prea îi stabila si îi cam greu sa va mentineti pe ea atunci când esti pe frontul de lupta
3. Sex în dulap – Nu stiu, n-am experimentat înca, dar io zic ca-i un loc bun pentru momentele când te prinde tata ei cu dânsa-ntrânsa si de frica va ascundeti amândoi în dulap, unde mai împingi de vreo doua-trei ori. Toata actiunea îi cam periculoasa pentru ca s-ar putea sa te alegi cu niste dureri de spate urâte si cine stie, nu tot timpul nimeresti gaurica, mai sunt si zile când dai rateuri si se poate sa o bagi din greseala într-un umeras sau mai atingi o pastila de naftalina cu dânsa.
4. Sex în cabina telefonica – Asta-i cam greu de aplicat. Foarte greu, de-a dreptul. Face parte din cazurile super-ultra extreme, dar într-o noapte se poate pune în aplicare foarte usor, nu-i mare scofala. Mai greu îi atunci când împingi prea tare si partenera da un cap de telefon. Auch, se mai întâmpla si la case mai mari.
5. Sex în cada – Poate cel mai dex întâlnit caz. Cei doi tineri îndragostiti, ramasi singuri acasa, pregatesc cada pentru o baie romantica, intra în ea si încep… stiti voi mai departe ce… Am citit un caz în care doi au ales cada pentru o partida buna de sex, în apa evident. Cum au facut, numai ei stiu. Dar daca s-au simtit bine, înseamna ca se poate.
Când e vorba de iubire, nu exista nici un fel de limita.
Am reusit






