Tag Archives: credinta
Balivernele credintei
Nu vreau sa fiu luat drept Toma Necredinciosul, dar nu vi se pare un pic cam prea exagerata faza aia cu facutul crucii de fiecare data cand treci pe langa o biserica? Eu chiar o consider deplasata de-a binelea.
Daca autobuzul trece pe langa o biserica, jumatate din calatori isi fac cruce. Personal, nu vad rostul acestei miscari credincioase. De fapt, daca ma intrebi pe mine, nu stiu cat la suta este credinta si cat la suta este o baliverna toata povestea asta? Chiar daca totusi exista credinta intr-o simpla pendulare a mainii in forma crucii, eu de ce nu o vad? Poate o vedeti voi si-mi dati de veste ca exista, ca sa nu mor prost.
Cu ce te ajuta pe tine ca iti faci cruce cand treci pe langa o biserica daca in restul zilei nu faci decat sa injuri, sa blestemi si sa faci toate alea de-ale lui necuratu’. Unde iti mai e credinta atunci?
Credinta, credinta, dar respectul, bunul simt si bunatatea cand devine o prioritate pentru oameni.
A fi pocăit…
Nu vreau să jignesc în vreun fel vreun adept la altă religie, dar mă gândesc şi eu aşa, e chiar atât de necesar să existe atâtea culte religioase de nu le mai ştii numărul, raportat la România că de afară nu mă interesează, în fond există doar un singur Dumnezeu, cu toate că mai are şi alte nume, dar e unul şi acelaşi. Care e rostul lor? Nu înţeleg. De ce nu putem pur şi simplu să fim uniţi, să ne rugăm toţi lui Dumnezeu fără să-l numim altfel.
Ce vreau să subliniez în acest subiect religios este modul cum poate fi descris un pocăit, sau un adept al baptismului, martorii lui Iehova sau ce alte culte mai sunt:
1. Petrecerile şi nunţile pocăiţilor sunt monotone, fără alcool, fără muzică, fără distracţie, doar cu apă minerală şi suc, doar cu muzică creştină şi cu volumul aproape la minim.
2. Pocăiţii fac copii pe bandă rulantă, de ce? Pentru că aşa zice “credinţa” lor. Nu contează că stai într-un apartament de două camere şi din familie nu lucrează decât doar unul, tu faci copii, că doar cu cât mai mulţi cu atât profitul din alocaţii este mai mare.
Cu siguranţă aici o să vă fie credinţa, în făcutul copiilor şi fără distracţie. Hai cu to(n)ţii să ne facem un cult religios, că doar e la modă, la fel cum e la modă construirea unei biserici, acuma fiecare cum termină facultatea de teologie imediat trebuie să-şi ridice “împărăţia”.
