Tag Archives: copii
Aleargă sau fă o donaţie pentru o cauză!
Fără o introducere pompoasă şi o descriere lungă, azi vreau să vă prezint o cauză nobilă. Scurt şi la obiect. Organizaţia “Viitor Plus” demarează un nou proiect dedicat viitorului generaţiei de mâine. Prin proiectul “Padurea copiilor”, organizatorii îşi propun să planteze 30.000 de puieţi pentru fiecare nou-născut din Bucureşti.
„Padurea Copiilor” este un nou proiect „ViitorPlus”, dezvoltat sub umbrela „Adopta un copac!”, proiect ce are ca scop impadurirea de terenuri agricole degradate prin strangere de fonduri din sectorul privat (firme si persoane fizice) in cadrul caruia s-au plantat pana in prezent peste 155.000 de puieti, echivalentul a 24,5 hectare, in 4 locatii diferite.
Dar pentru a putea fi pus în practică e nevoie de nişte bănuţi, care pot fi strânşi ori printr-o mică donaţie ori prin participarea la una din cursele Maratonului International Bucuresti (Raiffeisen Bucharest International Marathon), ce va avea loc pe 9 octombrie. Dacă eşti din Bucureşti nu rata ocazia să alergi la acest maraton şi să pui umărul la dezvoltarea acestui proiect, ar fi mare păcat dacă nu ai face-o.Viitorul copiilor noştri e mai important!
“Cu fiecare euro donat vom planta şi îngriji câte un puiet pentru fiecare nou născut”. Sper ca acest proiect să se extindă şi la nivel naţiona, să-l vedem realizat şi prin alte oraşe.
Organizaţia Viitor Plus are campanii drăguţe şi chiar se implică serios nu dau din gură şi cer bani de pomană. Printre campaniile pe care le-au făcut se numără Adoptă un copac, “Sacosa de panza” sau “Recicleta”. Tot respectul pentru ceea ce fac ei, ca organizaţie.
Comportamentul copiilor din ziua de azi
Am văzut la Sebi o filmare cu o haită de câini care-şi face veacul prin centrul Hunedoarei. Categoric nu de problematica câinilor comunitari care zburdă în haită prin diverse zone ale patriei vreau să vorbesc acum, ci despre comportamentul plodului din imagine. Dacă vă uitaţi peste filmare, veţi observa cum pe un puşti, aparent de vreo 10-12 ani, îl mănâncă rău pielea şi se tot agită instigator în faţa câinilor.
Normal, dacă-l atacau câinii, repede sărea toată lumea că de ce nu se iau măsuri, de ce nu se eutanasiază patrupedele astea agresive, de ce primăria nu face nimic în privinţa asta. Nu, copilul nu era devină, el se juca “frumos” pe stradă instigând patrupedele, acei câini deosebit de “agresivi” sunt devină şi trebuie să moară! Sesizaţi ironia sau trebuie să v-o subliniez?
Problema e că, când vine vorba de astfel de lucruri, se vede doar partea în care câinii sunt agresivi şi muşcă rău, nu şi idioţii care-i instigă. Pentru media contează partea cu sângele vărsat şi câinii cad devină tot timpul, că din câte se pare sângele dă bine la rating.
Ce e absolut regretabil în filmarea de mai sus e că nimeni nu a sărit să-i dea două după cap pruncului, parcă toţi aşteptau să-l sfâşie şi apoi să sară cu gura că iar nu face primăria nimic împotriva câinilor comunitari şi întrebări de genul, câţi trebuie să mai fie muşcaţi ca să se trezească mai marii oraşului. Ar fi început să strige toată lumea pe forumuri, facebook şi bloguri că eutanasierea ar fi o soluţie viabilă. Se vede clar că acei câini n-au nicio treabă cu oamenii, ei îşi văd de treaba lor, dar dacă ar fi sărit peste odrasla aia l-ar fi făcut bucăţele. Câinii simt foarte bine frica şi violenţa. Io să fi fost în locul lui Sebi aş fi pus frumos camera deoparte şi m-aş fi dus la prost-crescutul ăla de copil şi l-aş fi trimis în altă parte la joacă, cu vreo două palme după cap. Uneori când vezi astfel de copii prost crescuţi îţi dai seama că n-au avut parte de prea multă educaţie din partea părinţilor şi trebuie să-i educi tu, atrăgându-le atenţia, cu două bucăţi după cap dacă-i nevoie, unde greşesc. Deci dacă ar fi sărit toţi câinii ăia pe el l-ar fi omorât de viu şi plângea mă-sa toată viaţa după el. Şi evident că pruncul nu ar fi fost devină, deloc, copilul ei e un sfânt, s-a jucat frumos afară cu prietenii lui, câinii ăia agresivi sunt vinovaţi şi trebuie să moară. E regretabil ce se întâmplă.
Toţi fac copii, se bucură de ei, le creşte inima când îi văd cum cresc, dar foarte puţini le şi aplică o educaţie serioasă, gen educaţia bunelor maniere, cum să te comporţi în public, ce să nu faci când te afli în prezenţa unor câini agresivi, etc. Credeţi că, copilul din imagine a primit o educaţie bună? Mă îndoiesc de asta. Altfel n-ar mai fi avut comportamentul pe care l-a avut. Nu zice nimeni să nu faceţi copii, faceţi, dar creşteţi-i cum trebuie şi educaţi-i. Pruncii care urlă prin magazine şi se dau cu curul de pământ când nu le faci toate mofturile, urlă şi strigă ca descreieraţii prin autobuze sunt dovada că nu au primit o educaţie prea bună acasă. Părerea mea.
Dacă vi se pare normal cum se comportă plodul înseamnă că am eu o problemă serioasă.
Să facem o bucurie unor copii!
Un efort mic poate face un copil fericit. În perioada 22 – 30 noiembrie, clubul Lions din Cluj-Napoca organizează proiectul “Cutia cu bucurii” pentru susţinerea cu jucării şi lucruri utile a unor copii.
Mie unul îmi place să văd copii fericiţi, copii care preţuiesc o jucărie, copii care zâmbesc şi sunt sigur că, ca mine mai sunt şi alţii. Nu-mi place însă să văd copii care deteriorează şi îşi bat joc de o jucărie, copii care profită de bunăvoinţa părinţilor care le cumpără şi nu au grijă de ele, copii nerecunoscători.
Ia şi tu parte la această campanie cu orice obiect care crezi că ar face un copil fericit. Pune într-o cutie mai multe astfel de obiecte şi vino cu ea la locaţiile amplasate pe site: Eroilor nr. 16, Calea Turzii 134, str. Ctin Brâncuşi nr. 105.
Şi m-aş bucura tare mult dacă cineva de aici s-ar implica, de dragul copiilor normal.
Mulţumesc
N-ar fi mai bine?
Mă adresez în special proaspeţilor părinţi. Nu credeţi că ar fi mai bine pentru toată lumea dacă nu le-aţi mai cumpăra copiilor obiecte care, acţionate de un buton, scot un sunet enervant, gen: claxon de bicicletă sau fluier. Ştiu că bucuria celor mici e de nepreţuit şi aţi face tot posibilul să-i vedeţi fericiţi, dar nu vă gândiţi şi la restul muritorilor de rând care au de suportat zgomotul acela enervant care-i face pe copii să jubileze. Din respect pentru restul oamenilor ar trebui că unii părinţi să nu le mai cumpere copiilor obiecte care scot sunete infernale care îţi provoacă migrene. Zic şi eu aşa, din respect măcar.
Fiind la doi metri de două parcuri de copii aud zilnic astfel de sunete de-a dreptul enervante. Dincolo de strigătele din toţi rărunchii ale picilor, există tot felul de jucării care te scot din sărite cu zgomotul pe care-l produc. Săptămâna trecută a fost un copil în parc care chinuia de zor un claxon de bicicletă, din ăla cu mai multe sunete. Vreo o jumate de oră cât s-a dat cu bicicleta l-a frecat în continuu, fără ca maică-sa care stătea pe bancă şi citea o revistă glossy să-i zică să se oprească. Suna măgăoaia aia în draci şi nimeni nu-i zicea nimic mamei să-l oprească. Până la urmă s-a plictisit singur de bicicletă şi a lăsat-o să se odihnească. Până a doua zi când a reluat recitalul. Şi la fel încă vreo 2 zile.
N-am nimic cu copiii, să nu mă înţelegeţi greşit, dar mă enervează la culme gălăgia şi pur şi simplu nu înţeleg de ce trebuie să-i dai unui copil un fluier sau să-i pui pe bicicletă claxon. Îmi place liniştea, şi cred că şi vouă.
