Tag Archives: comunism
Mentalități comuniste
Atunci când vom reuși să scăpăm de mentalitățile comuniste s-ar putea să începem și noi să evoluăm înspre mai bine. Plățile online au fost introduse cu un scop, acela de a ușura munca celui care are de făcut o tranzacție. Asta înseamnă că îți poți plăti lejer factura sau rata la bancă de acasă, cu cardul, fără să te mai deplasezi până în oraș să faci asta. Numai că, mentalitatea ta comunistă îți spune că trebuie să mergi și să stai la coadă, pentru tine nu există altă alternativă mai simplă. Și culmea, tot tu ești după aceea cu gura mare, că se stă mult la cozi, că suntem ca în epoca de aur, că nu am evoluat deloc. Scuzați-mă, dar am evoluat, doar că unii refuză să se alinieze noilor tehnologi.
Dacă învățământul a fost mult mai ok pe vremea împușcatului și chiar învățai carte, iar voi, tinerii de atunci, aveați un viitor asigurat după ce terminați școala, nu trebuie să ne scoateți nouă ochii acum cu asta. Știm că tinerii din ziua de azi au un viitor incert după ce ies de pe băncile școlii sau facultății, dar, spre deosebire de alții, suntem unii care încercăm să ne construim un viitor în lumea asta. E vina și a sistemului educațional încărcat cu multă informație inutilă, dar și a tineretului care nu a mai răsfoit o carte de ani de zile. Nu e vorba numai de sistem, cultura generală și logica sunt mai importante decât douăzeci de pagini citite despre fizica cuantică.
Internetul nu e rău, internetul nu se folosește strict pentru jocuri, din internet înveți, din internet îți poți face un loc de muncă sau un nou stil de viață, dacă ne vedeți că petrecem mult timp online nu înseamnă automat că ne jucăm sau facem te miri ce ispravă inutilă.
Înțelegem că e greu pentru voi să pricepi acum, la vârsta voastră de peste 50 ani, cum e cu “jucăria” asta modernă numită internet, care îți dă acces la un imens flux continuu de informații, dar trebuie să înțelegeți și voi că nu e o joacă ce facem noi aici, pentru unii dintre noi firește. Și cu blogurile astea e treabă serioasă, nu glumă. Suntem noi, bloggerii, zâmbăreți prin poze și nu ne cade berea din mână pe la evenimente, dar în interiorul nostru suntem stresați rău, ba că nu avem subiect de scris pe mâine, ba că nu știm cum să scriem pentru campania aia, ba că nu știm cum să începem advertorialul acela.
O perdea de fum regală
Traian Băsescu, încă preşedintele în activitate al ţării, într-o încercare disperată de distragere a atenţiei de la regionalizare şi împărţirea României în 8 judeţe, a făcut aseară o declaraţie în direct la B1TV care a inflamat puţin spiritele în media, o declaraţie prin care îl acuză pe Regele Mihai de trădare naţională la abdicarea sa din funcţie în decembrie 1947, atunci când, la presiunea comuniştilor de atunci, Gheorghe Gheorghiu Dej şi Petru Maior, a fost obligat de regimul comunist să abdice, ameninţându-l că dacă nu o va face îi vor omorâ pe cei 1000 de studenţi prinşi în urma unei manisfestaţi anti-comuniste. Acesta a ales viaţa lor contra funcţiei sale, un gest nobil fie vorba-ntre noi, numai Băsescu nu vede asta!
Acesta nu s-a oprit dintr-un atac fără precedent la adresa Casei Regale şi a continuat, numindu-l “slugă la ruşi” pe Alteţa Sa. Nu mă aşteptam ca declaraţia aceasta să vină de la un preşedinte de stat european, nu contează numele lui atâta timp cât aceste vorbe vin de la un preşedinte de stat către un fost conducător al aceluiaşi stat, aşa ceva nu se face, e o lipsă crasă de respect. Se pare că respectul e un cuvânt prea mare pentru domnul Băsescu, care e recunoscut pentru câtă ue a dat în trecut în direct. E o afirmaţie disperată apărută ca o perdea de fum pentru a distrage atenţia opiniei publice de la regionalizarea minune. Gestul său e incalificabil şi nu-şi avea rostul, dar cred că realizaţi cu toţii că acesta e adevăratul motiv pentru care a făcut asta, nu?
Nu înţeleg ce are de demonstrat Băsescu în tot războiul acesta împotriva comunismului pe care îl duce în fiecare an.
Un documentar recomandat clujenilor
Văd la Daniel un documentar ce va fi proiectat în Cluj în cinci locaţii simultan, miercuri 22 iunie de la ora 21:00 (vezi pe afiş unde anume). “Piaţa Universităţii” prezintă protestul anti-comunist din (evident) Piaţa Universităţii, anul 1990, atunci când Iliescu a adus minerii la Bucureşti pentru a face curăţenie. Era perioada 13-15 iunie – acele evenimente s-au soldat cu peste 700 de persoane rănite şi peste 130 ucise. Acest documentar este surprins în imagini filmate atât de reporteri români cât şi de cei străini şi se vrea a fi un omagiu adus celor care au suferit în acele zile.
Tot ce ţine de comunism şi vremurile acelea pe care nu le-am prins pentru că eram prea mic mă fascinează, aşa că vă gândiţi că nu pot să ratez documentarul acesta!
Sunt tare curios ce replică ar avea Iliescu despre el?
Şi ce dacă au turnat?
Nu am înţeles de ce se face atâta tevatură pe marginea subiectului cu cei care au turnat la secu’? I-au descoperit ieri pe încă doi, actorul Ion Besoiu şi scriitorul Nicolae Breban, care au colaborat cu Securitatea. Serios, mai interesează pe cineva acest aspect acum? Îi mai pasă cuiva că s-a aflat acum că un anume Cutărică l-a turnat pe Popescu la secu’ înainte de ’89? Mă îndoiesc. Au colaborat, să fie sănătoşi, bine că au putut.
În orice caz, mulţi au colaborat pe atunci, i-au descoperit pe ei pentru că au fost cei mai vizibili. Ca actor eşti mai mult în centrul atenţiei, la fel şi ca scriitor sau artist.
Aşa erau vremurile pe atunci, trebuia să colaborezi că altfel erai luat drept trădător de ţară şi alte minuni din astea. Cine avea ocazia să dea o notă informativă pe la secu’, dădea că nu avea încotro, ceilalţi îşi vedeau de treabă. Mi se pare o mare pierdere de timp să începem acum, când avem multe alte probleme mai serioase pe cap, să dezgropăm amintiri din epoca de aur. Au trecut vremurile alea; care a turnat, a turnat, să fie sănătos/ă. Cu ce mă încălzeşte pe mine că Besoiu, Breban sau oricare altul a dat nişte note informative acu’ o grămadă de ani? Din punctul meu de vedere oamenii ăştia sunt prea valoroşi pentru a conta că au colaborat cu securitatea. Oameni ca Voiculescu sunt de luat în seamă, că aceştia nu şi-au făcut averea pe muncă cinstită.
Puţin îmi pasă mie că un ins a colaborat cu securitatea, sunt nopţi când nici nu pot dormi de grija asta. Şi cred că şi pe voi vă macină gândul că nu ştiţi cine a mai dat o notă informativă, nu?
Vă rog, fără comentarii din alea cu, eşti prea mic, n-ai trăit în vremea aceea şi nu ai de unde să înţelegi. Îs sătul de ele, sincer. Ştiu şi eu destule care să-mi dea dreptul să-mi spun părerea.
Eroii nu mor niciodată!
Cluj-Napoca. Pe 21 decembrie 2010 de la ora 10:00 pornim din faţa fostului hotel Astoria (actual, camera de comerţ) într-un Marş în memoria eroilor revoluţiei din 21 decembrie 1989. O zi care a însemnat libertatea unui întreg popor de sub dictatură comunistă. Multe lucruri nu s-au schimbat în bine după sângerosul regim, aceiaşi ticăloşi, poate mai ticăloşi, ne conduc, sărăcia şi mizeria dăinuie în România anului 2010, dar ce nu trebuie să uităm niciodată: nu trebuie să-i uităm pe cei care au avut curajul să strige împotriva sistemului, să se lupte cu el pentru ca noi, astăzi, să fim liberi! Ne-au câştigat liberatea. Ei sunt eroii, şi eroii nu mor niciodată! Ei rămân veşnic în inimile noastre drept cei care au schimbat România. Nu vorbim de cei care au urmat rând pe rând la putere distrugând tot ce a clădit Ceauşescu, să nu stricăm articolul cu acest subiect, acum.
A lăsat poporul în beznă şi l-a supus la foamete pentru a duce România în elita mondială, era un megaloman convins, vroia tot mai mult, tot mai mult, nu se mulţumea deloc cu puţin. Ce am văzut în filmul “Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” este doar partea bună a României (elogii, laude, manifestaţii), ce nu s-a arătat niciodată, şi probabil că nu se va arăta, este sângele vărsat de aceşti oameni pe care noi astăzi îi omagiem. Să le arătăm puţin respect!
O filmare la care trebuie să medităm. Urmăriţi-o cu atenţie pentru că merită.
