Tag Archives: Bucuresti
Cu ce am rămas după Wordcamp
Am reprezentat Clujul la Wordcamp. De fiecare dată când aleg să mă duc la câte un eveniment din ăsta mai de business ca să zic aşa încerc să rămân cu ceva după el. Adică spus aşa mai pe şleau, să nu fi pierdut timpul degeaba. După acesta pot spune că am rămas cu ceva.
Cristian China-Birta (chinezu) a deschis programul cu prezentarea “WordPress-ul şi urmările lui”, din care am înţeles cât de important e conţinutul pentru un blog şi cum fără aceia mai atehnici, ca el, ca mine şi ca restu care se bazează numai pe conţinut, developerii de wordpress n-au ce lucra. Oricum după părerea mea de ardelean, fiecare îşi are rolul său în online, fără unii nu pot scrie ceilalţi, fără ceilalţi restul nu au ce lucra. Cam asta e.
Andrei Diaconu (ciops) a urmat apoi cu prezentarea despre Mobile web şi WordPress. O prezentare interesantă din care am înţeles ce e esenţial de înţeles, că internetul mobil este tot mai prezent în viaţa oamenilor, de unde rezultă că orice blog trebuie să aibă un plug-in pentru versiunea mobilă. Musai! În curând voi pune câte unul pe toate blogurile mele.
Andrei Boghiu (Etherfast) a vorbit despre 10 sfaturi pentru dezvoltatori, sfaturi mai mult din categoria “aşa nu se face blogging”, presărate pe alocuri cu un pic de ironie. Pentru mine cel puţin, ca om care foloseşte de 3 ani wordpress, nu sunt o noutate sfaturile astea, pentru altul poate da.
Am respirat aer de Bucureşti in vreo 30 de ore
Fost-am şi în Bucuresti, in sfarsit. Acum nu mai pot să zic că nu am vizitat capitala României niciodată fiindcă tocmai am făcut-o. Cea mai impresionanta cladire pe care am vazut-o aici a fost fabuloasa si imensa Casa Poporului. Ba, deci va spun, pentru astia care nu ati ajuns s-o vedeti, desi ma indoiesc ca mai exista din astia ca mine, ii enorm de mare cladirea asta. Cand o vezi asa in poze pare mica, dar cum te apropii de ea ii ditai monstrul de beton. Sa te fereasca sfantu numa’ sa te ratacesti prin ea ca ii vai s-amar, de acolo nu iesi prea curand. Asa cum am mai spus si in postul anterior, motivul pentru care am fost la Bucureşti a fost Wordcamp, unde am urmarit cu foarte mare atenţie prezentarile unor oameni care stiu cu ce se mananca minunea asta de wordpress cu care ne batem capul zilnic, fiindca intreg Wordcamp-ul a fost numai si numai despre wordpress. Despre ce au vorbit fiecare si ce am deprins eu din prezentarile lor voi vorbi pe larg intr-un alt articol. Am de adresat un mare Multumesc lui chinezu si doamnei Adina ca ne-au suportat, pe mine si pe Ruben, gazduit si plimbat in minunea asta de capitala, care, sincer sa fiu, chiar mi-a placut. Nu stiu cum arata Bucurestiul intr-o zi normala, de lucru zic, extrem de aglomerata siguuur, dar in weekend e o placere sa te plimbi prin el.
Îs în Bucureşti. La Wordcamp
Am scris un post despre cum mă duc io pentru prima dată în Bucureşti, (când am fost mic (şi mai prost) nu se pune, atunci eram numai în trecere), la un eveniment despre online. Şi la cât îs de idiot, a se înţelege obosit, să nu credeţi că mă jignesc chiar în halul ăsta, în loc de publish am dat move to trash. Şi ce îi culmea, îi că din trash i-am dat delete în loc de restore. Retard!
Aşadar, azi o să fiu în Bucureşti, la Wordcamp, graţie invitaţiei lui chinezu căruia îi foarte mulţumesc pentru asta. De stat la beri, cafele, ceaiuri nu o să pot sta fiindcă sâmbătă seara o iau spre Cluj înapoi, dar promit de pe amu că revin, aşa că pregătiţi berile. Live-blogging nu o să pot face deşi mi-aş fi dorit, din simplul fapt că nu voi avea laptop bun pentru asta. O să am la mine un fujitsu siemens amilo de vai doamne cu care prea multe nu pot să fac, din cauză că pe a mea sculă-dell nu pot conta, e în continuare pe butuci din cauza problemei cu balamelele. Poate o să fac ceva poze, cu săpunierea mea dragă, deh ce să-i faci dacă nu suntem fotografi profi, ne descurcăm cu ce avem.
Ne auzim duminică cu impresii. Sau luni.
Mama sustine un concert
La Bucuresti, ma, în parcul Izvor. Acolo unde Marean Vanghelie îsi etaleaza micii si berea la fiecare editie de campanie electorala. Madonna, ma, caci despre ea vorbesc. Ca-i deodata cu mama, la vârsta, ca la restul nici nu se pune problema. O ajuta tonele de machiaj, armata de stilisti si makeup-artisti (sper ca am zis bine, nu le am cu termenii astia). A venit regina muzicii pop în Românica noastra, sa cânte, sa ia o caruta de bani, sa doarma în puf si sa plece asa cum a venit.
Cineva se întreba pe un forum, oare ce viziteaza Madonna cât timp sta în România. Cum ce sa viziteze? Are ceva de vizitat în tara asta? Nimic. Va da din buze vreo doua ceasuri, timp în care cetatenii care n-au avut altceva mai bun de facut decât sa dea banii pe bilet stau alea doua ceasuri si limbeaza la Madonna.
Cine crede ca Madonnei îi pasa de România câtusi de putin înseamna ca e dus cu pluta. Ei îi pasa banul, cum de altfel tuturor vedetelor de renume mondial care sosesc pe meleagurile noastre.
Nasol daca o simpla femeie de peste hotare, care nu face decât sa cânte, ajunge sa acapareze toata media româneasca. Bine, poate nu-i o simpla femeie, regina muzicii pop, na, e bine?! Unde sunt valorile noastre? Noi când vom avea pe cineva într-un domeniu care sa se ridice la nivelul Madonnei în muzica. Sa ajunga idol peste ocean, sa fie cunoscut de tot globul. Când? Când? Când?
N-am nimic împotriva Madonnei si nici a faptului ca va concerta la Bucuresti. E un lucru bun pentru tara noastra, cred, faptul ca o artista de talia ei va concerta aici, dar nu reusesc sa înteleg de ce se face atâta caz în media pe tema asta. Doamne-iarta-ma doar n-a coborât Dumnezeu pe Pamânt.
Recordurile lui Oprescu
Nici nu stiu de ce mi-ar pasa mie ce se intampla la mitici, ca nu am niciun avantaj in toata treaba asta , dar uite ca imi pasa, drept urmare am ajuns sa si scriu un post pe tema asta. E capitala Romaniei ce naiba si vrei nu vrei tot ajungi sa te gandesti la ea, pentru ca e data pe toate posturile de televiziune, ce ii bun din ea, evident, ca niciodata nu o sa vezi la televizor cum se dezbate problema cersetorilor din Bucuresti, a muntilor de gunoaie care intregesc atmosfera pe la colturile blocurilor, a cainilor vagabonti care te urmarasc la fiecare pas din tufisuri, a traficului, marea problema a Romaniei. Se vorbeste peste tot de fluidizarea asta a traficului, toata lumea isi da cu parerea, dar rezultate nema, ori rezultatele sunt chiar asa de marunte incat nu le vedem noi, ori nu exista deloc, dar toti vorbesc de fluidizare, nenicule, ca e trendy.
Si totusi, recordurile lui Oprescu au ajuns subiect de discutie la toate emisiunile, toti isi dau cu parerea pe tema asta, parca ar fi ultimul lucru pe care sa-l dezbata. Toti astia, nemultumitii, sar ca din gura de sarpe si arunca cu vorbe grele, cum, de ce si pentru ce, au fost nevoie de recordurile alea, sa ne facem tara de ras?!.
WTF? Cat de tembel, scuzati-mi limbajul, trebuie sa fii sa zici ca astfel de recorduri ne fac tara de ras, doamne ce minte obosita au unii. Pai bine mai inteligentilor care sunteti, da cu cersetorii care ne invadeaza la tot pasul, cainii vagabonzi de care nu stii cum sa scapi si mai ales cu traficul asta suprapopulat de bolizi putere, masini









