Tag Archives: bere
Berea cu lamaie nu e bere. Parerea mea
Nu imi place deloc berea cu arome, indiferent despre ce aroma vorbim, ca e lamaie, portocale, mere, pere, fructe de padure sau ca e dulce, cazul Redds. O singura data am facut greseala sa beau dintr-un Redds si era sa mi se faca rau de la prima inghititura. Serios, fara vrajeala! Am incercat-o mai mult sa vad cum e, dar nici jumatate nu am reusit sa beau si am renuntat. Abia am reusit sa-mi scot gustul ala oribil care mi-a ramas in gura si a trebuit sa “sting cu o bere” normala. Redds nu te imbata, Redds iti provoaca arsuri si ai nevoie de spalaturi stomacale dupa una din asta. Nu stiu voua, dar la mine cel putin asa e. Sunt la care le place, asta-i sigur, eu unul nu ma enumar printre ei.
Iar acum sa revenim la berea asta care a explodat si la noi – cu lamaie, ca vad ca a inceput sa apara in toate magazinele si meniurile localurilor. M-a oprit in cursul zilei de astazi un baiat pe strada sa ma intrebe daca nu vreau sa particip la o testare de bere. Absolut, nici nu se pune problema sa refuz asa ceva, io cand aud de bere nu stau deloc pe ganduri decat daca ma grabesc foarte-foarte tare. Ma uit la ceas, intreb daca dureaza mult ca ma cam grabeam si cand imi zice ca maxim 10 minute, zic hai ca ma bag sa vedem ce am de testat.
Sarim peste partea cu intrebarile si trecem direct la berea testata. Cand am vazut-o pe masa intr-un pahar avea o culoare galben foarte deschis, mai spre alb, cu o urma de spuma deasupra. Ma uitam la ea si ziceam in gand, chiar htrebuie sa beau din chestia aia, uite cum arata, zici ca-i limonada! Cand am dat sa gust, am cam strambat din nas, fie vorba-ntre noi, iar daca stiam ca trebuie sa testez bere cu lamaie imi vedeam mai departe de drum. Nu vreau sa ma intelegeti gresit, nu am nimic cu un brand anume de bere si nici cu cei carora le place, ca ma gandesc ca or fi multi la care poate le place, doar ca berea cu lamaie nu se poate numi bere, din punctul meu de vedere. Asta-i parerea mea, proprie si personala. Berea adevarata e aceea care are un gust amarui si usor acidulata, restul sortimentelor cu tot felul de arome sunt o jignire adusa berii in sine.
Nu contest deloc faptul ca berea cu lamaie e racoritoare, dar nu m-as vedea sorbind dintr-una intr-o vara la 30 si ceva de grade. Daca vreau sa beau o bere, beau una de hamei, rece si buna.
Daca vreau sa beau altceva racoritor in afara de bere, imi fac o limonada sau imi iau o inghetata, dar categoric lamaia cu berea e o combinatie total nepotrivita. Am renuntat sa mai beau orice fel de suc tocmai din cauza faptului ca acidul ala din el ma strica la stomac, in sensul ca simt o arsura dupa ce il beau. Exact asta am simtit si cand am gustat din bere cu lamaie si din Redds. Doar nu oi fi atat de nebun sa-mi fac greata singur.
PS: Pe toti care am intrebat cum e berea cea noua cu lamaie (ca io intreb inainte de a cumpara ceva tot timpul), au strambat din nas si mi-au zis asa: “daca vreau sa beau o bere buna, beau o bere serioasa, nu toate amestecaturile astea noi cu lamaie si alte arome”. Despre asta-i vorba.
Ce urmeaza pe piata, whisky cu aroma de lamaie, jinars cu aroma de mere, vodka cu aroma de coacaze?
Mă scuzaţi, eu n-aş da 6-7 lei pe o bere…
Am ieşit aseară în oraş cu nişte preteni şi după ce am colindat câteva localuri, aşa ca de sâmbătă seara, în căutarea unui loc bun în care să ne aşezăm şi să ne relaxăm la o bere, până să găsim o crâşmă bună şi cu preţuri decente, am ajuns la concluzia că pentru ţigări şi băutură românul are bani tot timpul, pentru că sâmbătă şi vineri seara tot e full. Nu, serios, am vrut să intrăm la Shto Bar de pe Memo, plin ochi, două mese libere, dar înainte să ne aşezăm la una dintre ele, ne uităm pe un meniu la bar să vedem ce au bun şi la ce preţuri, nu de alta, dar să nu ne facem singuri viaţa amară când vedem nota de plată la sfârşit. Cum cocktail-uri nu ne interesa atunci, am dat pagina la rubrica de bere, unde ne-am crucit de ce preţuri erau afişate. Cea mai ieftină bere – 6 lei. Punem meniul jos şi ne retragem uşor spre ieşire. Înainte să ieşim, arunc un ochi pe mesele românilor, majoritatea consumau numai bere, unii aveau ceva mai mult de cinci sticle pe masă – şi zici că n-are românul bani. Trecem peste drum la Phenomeno Club, unde începea ceva retro party, intrăm, puţină lume, luăm un meniu să vedem ce preţuri sunt şi aici, dat fiind că n-am mai călcat nici acolo până atunci am vrut să vedem cum stau cu preţurile şi iar ne-am făcut cruce când am deschis meniul – 7 lei cea mai ieftină bere! Ok, punem jos meniul şi o luăm spre ieşire, gândindu-ne, cum mama dracului să dai 7 lei pe o bere, zău aşa? Nici să am salar de 2000 de euro pe lună n-aş da, sincer vă spun. Mi se pare un preţ aberant pentru o bere, mai ales că, e totuşi o bere.
Am mai văzut şi alte localuri unde cea mai ieftină bere era 6 lei, dar nu am mai călcat pe acolo de curând. Hai că 5 lei înţeleg totuşi, deşi şi cinci lei mi se pare mult pentru o bere, dar să zicem că nu ieşi în fiecare zi în oraş şi măcar o dată îţi permiţi şi tu luxul acesta, dar 6-7 lei e deja mult prea mult. Ce urmează, o bere 10 lei?
Iar motivul pentru care le merge bine localurile de îşi permit să ţină astfel de preţuri e pentru că oamenii intră, se aşează la masă şi, vezi Doamne, e ruşinos să se ridice de la masă după ce au văzut meniul. Şi de asta ajung să consume ceva la un preţ care în mod normal l-ar evita.
PS: Dacă vouă vi se pare normal 7 lei pe o bere, foarte bine, mă bucur pentru voi, înseamnă că faceţi parte din acea categorie socială care nu vă uitaţi la bani şi o ardeţi în lux.
Situaţia colecţiei mele la început de an
Am atins un prag în ceea ce priveşte colecţia mea de doze de bere şi m-am gândit să vă împărtăşesc şi vouă această mică realizare a mea, şi ca să vedeţi că încă mă ţin de colecţie şi n-am uitat de ea bineînţeles.
50 de doze de bere. Diferite.
Unii ar zice că sunt multe, dar eu zic că sunt chiar foarte puţine şi aş fi putut strânge mai multe. Mă aşteptam ca până acum să depăşesc suta, dar având în vedere că n-am făcut-o, obiectivul colecţiei pentru 2012 s-a schimbat: 200 de sortimente. Să ne depăşim limitele e deviza mea în 2012. Am zis!
Încă nu ştiu ce voi face cu ele, sincer, dar planul e să le strâng, apoi voi vedea eu ce oportunitate va apărea în viitor. Poate chiar să le vând unui alt colecţiar, dacă găsesc unul într-un colţişor de lume.
Fiindcă sunt atât de multe nu am putut să le cuprind pe toate într-o imagine aşa că le-am cuprins în opt.
Merită să ajungi la un Desperados Party să simţi “vibe-ul”
Ultima dată când am fost în Obsession a fost acum două săptămâni, la aniversarea a 161 de ani ai bătrânului Jack, despre care am povestit la momentul potrivit. Ieri am onorat invitaţia la Desperados Party pentru că nu puteam să o ratez, am auzit prea multe lucruri bune despre petrecerile astea, cum că ar fi cu adevărat legendare, cel mai tare party, distracţie maximă. Şi chiar aşa a fost, m-am convins de acest lucru aseară, atmosfera a fost, fără să exagerez, incendiară. Hostesse cu chipiu îmbrăcate într-un costumaş mini şi cu cătuşele la vedere gata să te aresteze dacă încalci legea :)), capelă pentru cei care vor să-şi unească destinele în faţa “altarului”, loc pentru tatuaje, animatoare în cuşcă şi multă, multă bere cu tequila, specialitatea event-ului logic :-).
Despre produsul în sine, berea desperados, nu pot spune că are gust rău. E un Reds mai evoluat, ca să zic aşa, din care poţi bea hectolitri întregi fără să ai nimic, în sensul că pur şi simplu şi să vrei să te faci mangă nu ai cum să reuşeşti dacă ai berea asta pe masă. După ce am ras 6-7 sticle, dracu le-o mai ţinut numărul, nu m-am trezit deloc cu dureri de cap şi mahmur a doua zi, am fost mai fresh ca niciodată, nu că aş fi vrut să mă fac trotil, am trecut demult de stadiul ăla, dar zic şi eu aşa, că pentru mulţi distracţia într-un club înseamnă automat beţie până cazi sub masă :D Ca băutor de bere convins, bere e mult spus pentru Desperados, părerea mea.
Nu am fost foarte încântat de trupa care a prestat live, The Amsterdams, mă rog, pentru mine care nu am nicio treabă cu fenomenul muzical ce au cântat băieţii ăştia m-a cam lăsat rece, dar ca şi trupă probabil că au ceva fani care le apreciază cântecele şi cine sunt eu să dau verdicte şi să arunc cu rahat în munca oamenilor. Ideea e că eu nu voi fi unul dintre acei fani, muzica lor nu mă atrage de fel.
La Desperados party simţi vibe-ul acela specific unei petreceri electrizante. Nu încape nicio urmă de îndoială dacă merită sa te alături şopârlei verzi şi prietenilor ei atunci când sosesc cu caravana în oraşul tău.
Ideile nu se tin mult, ci se pun in practica rapid
De online zic acum, dar regula e general valabila si in alte domenii. Daca ai o idee traznet de blog/site si simti ca vei da lovitura, apuca-te de treaba cat mai repede ca altfel risti sa ramai cu buza umflata cand vine unul ca si chinezu pus pe fapte mari si o pune in aplicare inaintea ta. Buhaiul batran 2.0, asa cum ii place lui sa se numeasca, a lansat blogdebere.ro, un proiect atat pentru sufletul lui cat mai ales pentru sufletul nostru, restul muritorilor de rand mari amatori de bere. Si al meu evident, se stie din stravechi timpuri ca atunci cand vine vorba de bere nu stau mult pe ganduri :D, dovada fiind si colectia mea care a ajuns la un impresionat numar: 31 de sortimente diferite de bere la doza.
Am cochetat si eu intr-o vreme sa lansez un blog cu si despre bere, dar nu am avut destul timp la dispozitie sa ma ocup serios de treaba si am uitat-o intre timp. Cred ca, daca stau bine sa ma gandesc mi-am si notat unele idei cam ce vroiam sa fac, dar cu atat am ramas. Mi-am adus aminte de ideea asta acum, cand tovarasul chinezu l-a pus pe picioare. E un proiect fain si de urmarit pe viitor, clar ca il sustin cu toata fiinta mea 2.0 si il bag in reader fara sa stau la povesti, nici n-as putea altfel, doar e despre bere :).
