Tag Archives: aberatii nocturne
Zâmbind din balta
Îmi place ploaia la nebunie, dar ploaie din aceea serioasa cu tunete, fulgere si vânt de sa scoate copacii din radacina. Ploaia ma relaxeaza, îmi da încredere, inspiratie si idei noi. Daca ma prinde acasa sunt cel mai fericit, pot dormi linistit fara sa fiu deranjat de nimeni. Nu am niciun motiv sa ies afara când toarna si pot sa stau linistit fara sa ma gândesc ca ar putea suna cineva care are chef de iesit în oras, iar eu vreau doar sa lenevesc în pat cu telecomanda-n sus la televizor. Nimeni nu e atât de nebun încât sa aiba chef de plimbari si iesiri în oras când ploua cu galeata. Trebuie sa fi dus cu pluta ca sa iesi pe o vreme câineoasa afara, indiferent pentru ce. Când ploua îi de stat în casa, vazut filme si multa leneveala, nu iesit afara.
Ploaia e singurul moment când îmi vine cheful de jocuri si ma întristez când descopar ca nu am niciun unul pregatit (instalat) si trebuie sa astept ore-n sir sa se downloadeze unul. Când se termina de descarcat, se opreste si ploaia si îmi piere tot cheful de joc, începe sa sune telefonul si fuga afara. S-a dus si cu momentul meu de relaxare.
Vreau ploaie. Multa, multa ploaie, dar nu prea multa ca dupa aia am dat de dracul, ca la ce sisteme de canalizare exista în tara asta o sa ajungem o a doua Venetie.
Îmi place sa privesc picurii de ploaie care se preling pe geam, vântul care pune crengile copacilor la pamânt, fulgerele care lumineaza cerul, sa ascult tunetele care sparg linistea caminului nostru. Nu-i asa ca-i frumoasa ploaia. O ador, nu alta.
