Tag Archives: 1 martie
Fie ca de 1 martie…
“Fie ca ziua de 1 Martie să vină cu o primăvară cât mai frumoasă şi să aducă în sufletele dumneavoastră multă fericire şi bucurie”
Nu e deloc un lucru rău când o persoană total necunoscut-o şi cu care ai interacţionat maxim o dată, de două ori, îţi urează de bine pe o reţea de socializare, chiar e un lucru bun şi arată că în fiecare dintre noi există un strop de bunătate şi căldură sufletească.
Este că n-aţi primit nici unul vreun mesaj de acest gen? Mă simt norocos şi foarte zen. Nu ştiu vouă, dar mie astfel de mesaje îmi fac ziua mai bună.
Cu un mărţişor toţi suntem datori
După ani în care m-a prins 1 martie alergând după ora 15 după mărţişoare, anul acesta e primul în care stau liniştit şi relaxat fiindcă m-am pregătit din timp pentru această perioadă deosebit de grea din punct de vedere financiar, 1-8 martie. Am pus bani deoparte cu două săptămâni înainte pentru aceste zile şi mi-am jurat că nu mă voi atinge de ei şi nu-i voi folosi în alte scopuri personale. Şi tare greu mi-a fost, dar am rezistat eroic. Ar trebui să primesc o medalie că am rezistat tentaţiei de a mă atinge de ei.
Mărţişoarele le-am achiziţionat din timp, cu o zi înainte mai exact, pe 29 februarie, ca să nu mă prindă iar al doişpelea ceas alergând la ora 18 prin tot oraşul, oră la care comercianţii s-ar duce şi ei acasă la familiile lor, după cum s-a întâmplat într-un an în care am colindat trei sferturi din Cluj ca să mai găsesc nişte mărţişoare de Doamne ajută la preţuri rezonabile de până-n 5 lei. Ca norocul că 2012 a fost an bisesc că altfel i-ar m-ar fi prins 1 martie nepregătit. Mi-am rezervat timp şi m-am afişat la standurile din cartier, unde am studiat cu atenţia unui ceasornicar elveţian fiecare tarabă încercând să le găsesc pe acelea mai simbolice, simple şi, normal, mai ieftinuţe, că doar nu oi fi io într-atât de nebun încât să arunc o căruţă de bani pe ele, că, vorba aia, nu mă dau banii afară din casă.
Şi ce nu înţeleg, că nu se putea să nu am o dilemă şi aici, eu care sunt plin de dileme tot timpul, de ce totul trebuie să se transforme într-un kitsch, absolut totul, de la haine, la ornamente de Crăciun, ouă de Paşti şi până la simbolul primăverii, mărţişorul. Eu le-am ochit pe cele tradiţionale, coşarul, potcoava şi ghiocelul, astea sunt pentru mine mărţişoarele adevărate, nu cele cu hanna montana şi alţi cântăreţi celebri, mărţişoare în trei culori de şapte feluri, cu slipici şi care imită aurul şi argintul ambalate frumos în cutiuţe cât mai atrăgătoare.
Mărţişorul e un mic simbol al vestirii primăverii, nu un mod de aţi exprima dragostea. Nu trebuie să le iei pe cele mai scumpe, mai sclipitoare, e de ajuns să-l iei pe cel mai mic, iar cea căruia îl vei da va fi foarte fericită. Gestul contează. Greul de-abia peste o săptămână vine.
