Adresez acest articol în special bloggerilor cu gânduri de îmbogăţire şi care visează la campanii generoase, advertiseri mulţi şi generoşi şi conturi burduşite de sute de euro.

Nu sunt eu vulpoi bătrân în blogosferă, am doar 4 ani de blogging, nu pot să spun că am ajuns sus pentru că mai am mult de muncit până să ajung acolo, şi ştiu foarte bine acest lucru, dar în tot timpul acesta am observat şi eu unele lucruri pe aici. Ca de exemplu, există câţiva semeni 2.0 care nu se simt bine dacă nu se lamentează cu întrebări de genul, de ce ăla are mai multe campanii ca mine, de ce celălalt face mai mulţi bani din blog, de ce ăla are mai multe bannere publicitare ş.a.m.d. Ştiţi voi, invidii din acestea de preşcolari, de genul, de ce Popescu are ghiozdan cu spiderman şi eu nu sau de ce Maria are penar cu barbie şi eu nu. În 2011 unii nu realizează încă că totul se face prin muncă, chiar şi blogging-ul. După faptă şi răsplată, vorba aia.

Pe lângă cei care se dau cu curul de pământ şi aspiră la campaniile altora, mai sunt şi clienţii fideli ai evenimentelor cu şi despre online, căci la ei vroiam să ajung. O promovare a unui produs/serviciu, diverse conferinţe, evenimente despre social media, sunt multe, iar majoritatea dintre ele sunt mai concentrate la Bucureşti decât în provincie. La aceste evenimente vezi aceleaşi şi aceleaşi personaje, aceeaşi care activează pe twitter, aceeaşi care apar în poze, de zici că oamenii ăştia trăiesc în mediul 2.0 doar pentru a ajunge la cât mai multe evenimente, ăsta e scopul lor în online, altceva nu mai ştiu. Unii le zic pişcotari, alţii le zic fripturişti, eu le zic simplu, oameni trişti. Pentru că trebuie să ai o viaţă extrem de anostă şi plictisită ca să nu mai ai şi altceva de făcut în viaţă decât să-ţi afişezi mufa pe la toate evenimentele posibile. Unii se duc invitaţi de gazde, alţii merg neinvitaţi convinşi că dacă tot e intrare liberă, e loc pentru toată lumea. Ce e surprinzător, sau nu, este că printre ei vezi mulţi bloggeri. Majoritatea dintre ei sunt bloggerii care aspiră şi ei la ziua când vor ajunge să trăiască cu banii din blog, iar asta mă face să mă gândesc, oamenii ăştia când mai au timp să facă blogging, adică acea activitate pentru care ajungi plătit dacă o faci cât mai bine, dacă sunt în fiecare săptămână la câte un eveniment?

Blogging-ul nu e pe bază de semnarea condicii la cât mai multe tweetmeet-uri, blogmeet-uri şi alte meet-uri, blogging-ul e pe bază de scris, dacă atâta lucru nu sunteţi în stare să pricepeţi, atunci continuaţi să vă afişaţi mutra pe la toate evenimentele insipide, chiar dacă nu aveţi nicio tangenţă cu domeniul, că veţi ajunge să faceţi bani din blog când s-or fute curcile în aer, scuzaţi limbajul neconvenţial. Pe blog dacă nu eşti consecvent, ai pauze de 3-4 zile între articole, iar postările tale sunt trei sferturi despre evenimentele la care ai fost, ar trebui să-ţi regândeşti strategia, că e clar că ceva nu funcţionează.