Birturile cu care am crescut

Dacă unii au crescut cu cărţi, alţii mai norocoşi au crescut cu birturi. Reţineţi, cu birturi, nu prin, da? Le denumesc astfel pentru că cluburi nu sunt, restaurante nici aşa, au o terasă în care mai ardem şi noi câte o bere din când în când, după un fotbal. În Grigorescu, cartierul minunat unde-mi duc traiul în tihnă e foarte populat de astfel de “instituţii de cultură a berii”, poate nu chiar la fel ca celebra stradă Piezişă, dar e pe aproape. Să începem aşadar topul nostru.

1. Acvariul de la capăt. În ăsta mărturisesc că n-am intrat niciodată. Nici nu am cum fiindcă e veşnic plin, de dimineaţa până seara, de oameni ai munci veniţi să-şi ungă instalaţia cu un păhărel de jepeu. Mirosul care vine de acolo se simte în toată staţia de autobuz, că se află fix în staţie, te îmbeţi numai de la miros dacă stai 2 minute prin apropiere. L-am denumit acvariu pentru că seamănă exact ca un acvariu, şi la forma dreptunghiulară a clădirii şi la ce se găseşte înăuntru. Geamuri prin care nu vezi nimic, mese din alea la care trebuie să stai în picioare, un televizor micuţ pe care rulează digisport, o barmaniţă sictirită de mediul în care trebuie să lucreze. În acvariu toţi se cunosc între ei, la fel ca peştii. Se adună câte 4 în jurul unei mese şi depanează amintiri de pe vremea când lucrau ei la Metalul Roşu sau CUG. Toţi îs pensionari, din categoria foştilor frumoşi şi nebuni ai marelui oraş.

2. La unguri. Ăsta îi printre blocuri, în spatele blocului unde-i frizeria aia de pe malul Someşului, pentru cunoscători. Îi cel mai vechi birt din împrejurimi, datează de prin anii 90 şi încă rezistă. L-am văzut închis în ultima vreme, dar nu ştiu de ce, probabil că-l renovează. Cât sânge de ungur a curs în birtul ăsta nu-ţi poţi imagina. I se zice ‘La unguri’ pentru că clientela sa este preponderent de origine maghiară şi dacă vine un român mai iute de mânie instant se împart în două cete. Zboară sticlele, paharele, scaunele, mesele de zici că eşti în Star Trek. Nici aici n-am intrat şi nu voi intra vreodată aici.

3. La cabană. De “La unguri”, următoarea curte. Un cuplu, soţ-soţie, de 40+ ani şi-au deschis un mic bar cu teresă, foarte decent, cu acvariu cu peşti, din ăia reali, nu din ce am prezentat la prima categorie.

4. La nuc. Ăsta îi un birt în adevăratul sens al cuvântului. Nici nu intri bine în curte şi te loveşte un puternic miros de tărie şi bere, mai ceva ca acvariul de la capăt. Denumirea birtului despre care vorbim vine de la nucul bătrân care face umbră la poartă şi după care se ghidează toată lumea. Poţi lejer să-ţi dai o întâlnire de afaceri la nuc pentru că invitaţii nu au cum să-l rateze. Să nu fie numai întâlnire romantică, La Nuc nu e tocmai un mediu propice pentru a te întâlni cu iubita, mai ales cu atâţia “cavaleri ai rachiului” prin preajmă.

5. Cuba Cafe. Ăsta se încearcă să fie un mic Bamboo de provincie, construit acu’ vreo 2 ani. Terasă afară, canapele de piele înăuntru. Locaţie: la 20 de metri în spatele blocului meu, pe Ciortea. Nu prea intru aici de obicei, din simplul motiv că nu-mi place să beau aproape de casă, n-are niciun farmec. Altfel e când eşti pe Piezişă, acolo unde vine toată spuma studenţiei, crema din căminele de fete din Haşdeu. De aici am văzut Dinamo – Rapid de săptămâna trecută. Foarte fain locul şi preţuri bunicele, pentru toate buzunarele, zic.

No, cam astea sunt birturile cu care am crescut, unele mai vechi, altele mai noi. Birturi de cartier, de provincie, în care băutul pe datorie se poartă.

Topul nu include pizzeria Mamma Mia, restaurantul Hidalgo, Vila Europa. Astea fac parte din categoria locaţiilor mai selecte unde nu merge oricine.

Centrala termică îţi schimbă viaţa

A venit momentul şi pentru apartamentul nostru să sufere nişte modificări majore, că prea a stat în hibernare vreme de câţiva ani. Obiectivul principal este centrală termică, să fim şi noi în rând cu lumea, după cum se zice. Să nu mai plătim 5 milioane la întreţinere iarna, să plătim mai puţin că nu strică mai mulţi bani în plus. Obiectivele secundare sunt dărâmarea unui zid pentru mărirea bucătăriei şi schimbatul gresiei în bucătărie. Dintre care doar primul obiectiv secundar a fost realizat până acum.

Firma pe care am ales-o pentru centrală este Immergas, nu de alta, dar dintre toate, aceasta a primit cele mai multe recomandări din partea tuturor celor pe care i-am intervievat. Că noi am făcut în felul următor, înainte de a da undă verde pentru şantier, am mers din casă-n casă, prin vecini mă refer, să vedem şi noi care ce are, cât i-a costat toată distracţia, să ne facem o idee despre treaba asta. Exact ca atunci când ai de gând să-ţi cumperi un produs nou care costă o groază de bani, te apuci să întrebi încoace-încolo, pe unul-altul, să nu dai banii pe ceva prostie care nu te ţine nici două zile: da’ tu de care ai, da cât o costat, da de unde a-i luat-o, da îi bună, etc.

La centrala termină lucrurile stau altfel, în sensul că ai nevoie să afli mai multe informaţii. Gen, unde e montată, cum merg ţevile, pe unde merg, ce calorifere are omul, da îs mai bune caloriferele din fontă ca şi alea de metal, da ce tip de centrală ai. Şi sfaturile continuă să vină din toate părţile, de la vecini, rude, prieteni. Da nu-ţi pune Ariston că-i naşpa şi nu te ţine, că pe mine nu m-o ţinut, dupa doi ani s-o stricat. Da să nu-ţi pui nici Bosch că am io un coleg la care i s-o stricat, deci îs naşpa. Da să şti că nici Viessmann nu e foarte bună, are vecinu de la doi centrală Viessmann şi i s-o stricat după doi ani. Fiecare îşi dă cu părerea, care de pe unde o mai auzit. Dar într-un final tot pe mâna specialistului mergi, că el ştie mai bine.

Posesorii de centrală termică sunt mult mai bine văzuţi în bloc, de pildă, unul care nu are centrală, dar e văzut de multe ori beat, face parte din pleaba blocului. Pe principiul, uite-l mă pe ăla, n-are bani să-şi pună centrală dar toată ziua e la birt, de alcool are bani, da’ de centrală nu. Şi apoi vine şi răspunsul aproape pronto de la un alt vecin, “lasă-l domle că poate are prea mulţi bani şi îi dă pe întreţinere şi alcool, ce ai tu cu el dacă aşa-i place?”.

Centrala termică îţi ridică automat statutul în bloc. Nu mai eşti văzut că un om de rând, eşti văzut ca un om de rând cu centrală. Pentru prima dată în viaţa ta ai ajuns motiv de bârfă printre ţaţele de pe băncuţa din parcul de vis-a-vis. “Ai auzit, tu, şi-o pus ăia centrală… da oare de unde au bani, da or câştigat la bingo…” Viaţa ta nu mai e la fel. Ai ajuns să fi persecutat de vecini, la fiecare ieşire din bloc doi să te întrebe: “No, şi cum funcţionează noua centrală? Sunteţi mulţumiţi de ea? Încă nu s-a stricat?”. Evident, ce răspuns le poţi da curioşilor de genul ăsta, decât acesta: “Din păcate pentru matale încă merge”. Sunt unii vecini care abia aşteaptă să ţi se strice ceva cumpărat recent ca să aibă motiv să ţi-o zica pe aia cu, “ai văzut, ţi-am zis io…”

Manu mondialu’ :))

Cele mai bune glume pe care le poţi face şi la care râde toată lumea sunt alea în care tu eşti protagonistul principal. Nu ştiu ce m-a apucat să mă introduc pe mine în bancuri. Zău că nu ştiu ce a fost în mintea mea.

Nu există femei virgine, numai femei care nu l-au cunoscut încă pe Manu.

Manu s-a născut într-o cabană construită de el.

Manu nu poartă ceas, el decide cât e timpul (chiar nu port ceas :-))

Bill Gates i-a cerut un împrumut lui Manu ca să deschidă Microsoft

Chuck Norris a fost ucenicul lui Manu

Tu citeşti acum asta pentru că te-a lăsat Manu în viaţă

Palatul lui Gigi Becali a fost construit cu aurul de la brăţara lui Manu

Cea mai bună bere este Manubier

Casa poporului e cămara lui Manu

Michael Jackson a murit pentru că nu suporta ideea să fie pe locul 2, pe primul fiind Manu

Cuvântul macho s-a format de la Manu

Avatarul lui Manu l-a inspirat pe Cameron sa faca filmul Avatar

Calvin Klein e demodat, Manu Klein e de viitor

Astăzi am simţul umorului. Râd la orice prostie. :)) Grăbiţi-vă, oferta e limitată. Nu ştiu când mă mai prindeţi aşa bine dispus.

Cine ar vrea să fie prieten cu Magda Ciumac?

Tot frunzărind facebook-ul în căutarea dragostei (asta e ironie, nu o luaţi de bună) am descoperit că până şi Magda Ciumac şi-a făcut cont. Până acum a adunat 1685 de prieteni, dar numărul acesta sunt sigur că va creşte, doar cum să nu fi preten pe feisbook cu “onorabila şi distinsa” doamnă Ciumac?! Şi cine ar vrea să fie prieten cu Magda Ciumac, mă rog?

Are o biografie femeia asta de stă mâţa-n coadă şi se miră oare unde o fi făcut elementara de scrie aşa. Spicuiesc din descrierea absolut fabuloasă pe care inteligenta a scornit-o.

SUNT O PERSOANA SOCIABILA, DESCURCAREATA, IUBITOARE DE FAMILIE, IMI IUBESC CEL MAI MULT COPILUL ,,SASHA ALEXANDER CIUMAC,, ASCULT SI PE SARAC SI BOGAT SI AM UN DEFECT; SUNT RAZBUNATOARE PE CEI CARE ,,NU SUNT OAMENI,, DECAT CU NUMELE…Ii IUBESC PE GIGI BECALI, COSMIN OLAROIU, DAN DIACONESCU, Madalina Manole, Irina Loghin, Carmen Sereban SI SORIN OPRESCU,. IMI PLACE FOARTE MULT DE MIHAELA RADULESCU SI NU O SUPORT DELOC PE ,,INTRETINUTA SI FALSITATEA DE MONICA COLUMBEANU,,

Nici ăla din vârful muntelui care toată ziua le ţine companie oilor nu scrie aşa.

Românii şi visul american

Cunosc două cazuri în care tineri cu vârste de puţin peste 25 de ani şi-au abandonat facultatea şi au plecat în Statele Unite. Au început facultatea şi după un an s-au trezit că nu are rost să o mai continue şi mai bine merg în State. Unul dintre ei era la Politehnică, o facultate bună totuşi ca să o laşi pentru aţi trăi visul american.

Sunt deja de câţiva ani acolo, amândoi, şi nu dau niciun semn că ar vrea să se întoarcă înapoi. “De ce să mă întorc în România, să fac ce… fără facultate şi să lucrez pe un salar de căcat”, e răspunsul care-l dau amândoi de fiecare dată când apropiaţii îi lovesc cu întrebarea, da’ când te întorci. Şi pe bună dreptate, de ce ai vrea să te întorci când câştigi acolo mult mai bine ca-n ţară? Nu există nimic bun aici pentru care să te întorci, în afară de familie, prieteni şi apropiaţi. Dar pentru asta, merită să vi, să stai o săptămână şi să pleci iar fiindcă în România nu-i de stat. Numai că faza asta nu merge pentru unii care au plecat în State ca imigrant, iar dacă se întorc în ţară înapoi nu mai pot merge. Şi uite aşa rămân acolo, trăind dintr-un salar mizerabil de vânzător la Mec sau şofer de TIR, dar cu un an de facultate la activ.

Mai am un vecin care trăieşte de câţiva ani buni în State, dar omul a plecat cu facultate. S-a însurat cu o americancă, a făcut doi copii, are un job bun şi acum se poate întoarce în ţară, la părinţi, când vrea muşchiul lui fără ca să stea cu emoţii că nu se mai poate întoarce. Altfel eşti văzut în State cu o facultate terminată.

Sexul, pelerinii, Iron Maiden şi taxa pe moaşte

*Asta aşa, ca să nu scriu 3 posturi pentru 3 subiecte.

Astăzi, în ziua Sfintei Mării mari, toată lumea se gândeşte la câte ceva. Fiecare se gândeşte la cel duce capul. Radu Mazăre de pildă, acest primar de ocazie al Constanţei, a avut “geniala” idee pentru promovarea turismului pe litoral de a face din România un bordel. Să atragem magnaţii arabi, ruşi şi alţi şmecheri cu bani pe litoral cu ajutorul frumuseţilor locale, femeile. Adică să punem femeile să se, mă scuzaţi, fută cu toţi baştanii cu bani ca să intre bani la bugetul statului. Şi Măzărel să fie peştele şef în toată povestea asta, nu? Ce putea altceva să scornească alde Mazăre decât ceva care implică sexul, femeile şi distracţia? Doar nu ar veni cu ideea să organizăm un concurs de matematică la nivel internaţional sau un concurs de proiecte pe teme europene la care să participe elevii şi studenţii.

Rămânem tot la capitolul brand turistic şi trecem în Ardeal, acolo unde se întâmplă două lucruri importante pentru diferite pături sociale. La Mănăstirea Nicula şi în parcarea de la Polus Center Cluj. Ironia sorţii face ca la Nicula să se adune mai mulţi pelerini decât rockeri la concertul Iron Maiden! Antena 3 zice că-s 100 de mii de suflete la moaşte, nu ştiu dacă e adevărat că nu i-am numărat şi nici reporterii cred că nu au făcut-o. Nu îs io aşa de bisericos încât să mă duc pân’ la Nicula să ating o icoană, da’ să presupunem că or fi atâţia, ceea ce e un pic mai mult de triplu faţă de câţi vor asista la concertul Maiden de la Polus (30 de mii). La concert nu merg din simplul motiv că nu mă pasionează atât de tare muzica, şi cu atât mai mult trupa care prestează pe scenă, ca să dau 100 de lei pe un bilet, dar salut iniţiativa organizatorilor şi am tot respectul pentru cei care au adus greii muzicii rock în inima Ardealului.

Eu propun să se pună o taxă pe moaşte pe care să le scoatem apoi lunar de la naftalină, iar în timp ce lumea se calcă în picioare să le atingă, după ce au plătit o taxă de, să zicem, 2 lei, să asiste la un concert Fuego feat. Andreea Bălan. Am scoate la bani de pe taxa pe moaşte de mai trântim vreo 2 km de autostradă.

De ce să bei bere?

Un grup de cercetători, de data asta spanioli, britanicii sunt în concediu de odihnă, au demonstrat ştiinţific că berea are câteva beneficii pentru organism.

Cantitatea de bere recomandată zilnic de medici pentru bărbaţi este de două pahare de 330 de mililitri, iar în cazul femeilor – un singur pahar

Aţi auzit, e recomandată de medici! Aşa cum un măr pe zi ţine doctorul departe, aşa şi două pahare de bere pe zi te ţine departe de doctor, unul singur pentru femei, da? Nu abuzaţi.

Primul beneficiu. Scade riscul osteoporozei, indiferent ce o fi aia. Bănuiesc că e de bine dacă-l scade, osteoporoza cred că e ceva care nu face bine sistemului osos. Femeile care consumă lichidul sfânt în cantităţi moderate beneficiază de o întărire a sistemului osos, ceea ce înseamnă că există riscul să te doară mai rău când te loveşte ea din cauza că ai întârziat mai mult decât de obicei la cină. Cam aşa arată studiul realizat de cercetătorii spanioli de la Universitatea Extremadura din Caceres, studiu care a fost realizat pe un eşantion de 1700 de femei. De unde or fi găsit 1700 de amatoare de bere, nu ştiu?

Al doilea beneficiu. Berea nu îngrasă – menţine greutate sub control. Asta înseamnă că burta pe care o aveţi nu e de la bere şi ar cam trebui s-o lăsaţi mai moale cu ceafa de porc şi grătarele.

Al treilea beneficiu. Berea hidratează. Compoziţia sa ajută la refacerea pierderilor hidrominerale produse prin transpiraţie.

Al patrulea beneficiu. Potrivit altor cercetători, de data aceasta cei de la Harvard au fost la mijloc, berea scade riscul bolilor de inimă cu 60 la sută. Mai e ceva de comentat?

Al cincilea beneficiu. Un pahar de bere pe zi scade riscul apariţiei pietrelor la rinichi cu 40%.

Uite de asta trebuie să bei bere. Desigur, cercetătorii nu recomandă să te faci turtă din 5 beri.