Category Archives: Studentie
Zboara timpule, zboara…
De cand sunt la facultate am impresia ca saptamanile trec mult mai repede. Astazi e luni, maine marti, miercuri, joi, vineri si gata saptamana, numai eu am senzatia asta sau o fi umbra sesiunii din ianuarie care bate la usa.
Aproape ca a trecut si prima luna de cand a inceput anul universitar, mai sunt vreo 3 zile pana la acest pas si pot spune deja ca prima luna a trecut foarte bine pentru mine incat nici nu am realizat ca a trecut atat de mult timp. M-am acomodat perfect cu materiile, imi cunosc destul de bine colegii, profesorii, nu foarte bine, inca mai am probleme cu numele, dar voi trece si peste asta. Cu drumul in 4 colturi ale orasului m-am obisnuit, nu mai am probleme cu faze de genul, unde am ora, cu ce naiba ajung acolo, la ce ora trebuie sa pornesc sau unde trebuie sa ma dau jos. Astea sunt de domeniul trecutului, astept sa vad ce-mi rezerva viitorul pe banciile facultatii. Un lucru stiu sigur, examenele partiale se apropie si eu trebuie sa ma apuc sa invat din timp, ca zau ca nu stiu cum le-oi invata pe toate. Am facut al naibii de multa materie in doar 5 cursuri cat au trecut si se anunta vremuri grele pentru mine.
Succesul universitar
Între învatamântul superior si cel din scoala generala si liceu exista o diferenta ca de la cer la pamânt. În primul rând cel superior nu este obligatoriu, nu e musai sa faci o facultate daca cu diploma pe care o vei lua dupa 3-4 ani o sa te stergi cu ea în partea dorsala, nu ai nevoie de facultate daca tu oricum tot la salubritate stradala o sa lucrezi. Facultatea e un moft, daca vrei sa devii cineva o faci, daca vrei sa fi toata viata un muncitor necalificat si un pierde-vara n-o faci. Toata lumea zice, facultatea e viitorul tau, acum iasa la iveala adevaratele tale calitati, fa ce-ti place, fa ceva de unde iesi cineva si vei avea mereu porti deschise oriunde.
Toata lumea te împinge spre Universitatea Politehnica, dute la Poli ca o sa-ti placa, tu esti de Poli, dute acolo ca e printre primele universitati din tara si o sa vezi ca o sa fi multumit, dar nimeni nu-ti zice cât e de greu, cum bati drumurile de la o cladire la alta, cum pierzi timpul cu cursurile inutile, cum obosesti stând 3 ore pe scaun, iar programul îti manânca toata ziua, toata lumea, poli, poli. Si toate acestea pentru ca învatamântul românesc e un mare ZERO BARAT, e pe nicaieri.
Dar, altul e subiectul pe care vreau sa-l subliniez aici si e legat de profesorii universitari care au gasit o buna modalitate de a scoate putin profit de pe urma studentilor. Majoritatea dintre ei scriu diverse carti la materia care o preda si ca sa-si faca putina reclama le prezinta în fata studentilor, la cursuri, ca fiind cele mai bune. “Asta e cea mai buna, din asta vom lucra, fara asta riscati sa nu treceti examenele”. Mereu aloca timp pentru asta, fie ca asta înseamna sa piarda din timpul pentru lectie. Apoi studentul, cu morcovul în cur când aude de examene, o cumpara. Leu cu leu se face milionu si uite asa un ban in plus la sarbatori nu strica niciodata. Acum sper sa nu sa se inteleaga gresit si sa creada lumea ca am ceva cu profesorii, doamne fereste, nu am nimic, au trecut prin multe examene si au studiat mult ca sa ajunga de partea cealalta a catedrei si respect total asta. Acest post e doar o remarca nevinovata.
Primele zile în facultate
…pentru care nu am mai dat pe aici. După cum ziceam şi într-un post anterior, am început facultatea şi am avut nevoie de câteva zile pauză până să mă pun la punct cu noul program. Aşa că astăzi, fiind sâmbătă şi fiindcă nu am cursuri (era culmea să am şi azi) mi-a venit din nou cheful de scris. Săptămâna asta a fost un calvar, în afară de faptul că am simţit pe pielea mea cum e adevărata viaţă de student, am şi intrat ‘în pâine’, adică încă de marţi am început serios treaba cu cursurile.
Luni a fost ziua cea mare, festivitatea de deschidere a noului an universitar, m-am prezentat acolo frumos, pregătit şi emoţionat. Nu cunoşteam pe nimeni, după câteva minute am zărit doi foşti colegi care erau la altă secţie, iar apoi am urcat în sală. S-au îngrămădit românii la intrarea în amfiteatru încât s-a umplut tot, aşa că a trebuit să stau în picioare. În timp ce îşi ţineau domnii ăia discursul mai aruncam câte o privire prin sală, o grămadă de feţe necunoscute. Bun, trec peste asta şi după vreo două ore se termină totul, ni se urează baftă, atât de la un student din anul 3 parcă care ne-a mai încurajat puţin cu câteva vorbe că nu e aşa greu cum pare cât şi de la decan, prodecani şi ce mai este. Am cunoscut-o pe reprezentanta de an, doamna la care vi cu orice of pe care-l ai în timpul facultăţii, un fel de dirigintă de liceu dar la un alt nivel, orarul era pregătit aşa că m-am pus şi l-am notat, dar grupele ni s-a spus că numai după-masă se afişează, aşa că am pierdut vremea prin oraş vreo câteva ore şi am mers să halesc ceva că eram lihnit. După asta, am ajuns pe la 4 înapoi să văd dacă s-au afişat grupele, nici vorbă, cică se afişează numai seara. Bun, foarte tare, eu am cursuri mâine.
Ca norocul că marţea am cursuri doar de la ora 14:00 şi aşa am mers dimineaţă să văd în ce grupă sunt, am nimerit în ultima grupă, 6 şi de la două aveam ore direct la periferia oraşului, pe Bld. Muncii pentru cunoscători, acuma-i acuma, unde-i asta? Ce să facem? Normal m-am luat şi m-am dus fain frumos până pe Muncii, am luat tramvaiu şi m-am dus, eram familiarizat puţin cu locurile că am mai fost pe acolo şi nu a fost prea greu să o găsesc, dar nu mai contează că am înconjurat jumătate de cartier, important că într-un final am găsit-o.
Am intrat în clădire să caut sala în care am, pe orar scria M3, nici un M3, doar M 103, M113 ş.a.m.d, normal ar trebui să fie una din alea, mă duc liniştit acasă şi aştept să treacă vremea. La ora 14:00 m-am prezentat din nou acolo, iarăşi o grămadă de lume era adunată în faţa sălii, care e din grupa X, care e din grupa Y, am dat de vreo câţiva de la mine din grupă, foarte de treabă şi într-un final am ajuns la concluzia că nu aceea e sala în care avem curs, bun, mergem la alt etaj, de acolo ne-au trimis mai jos, iar de mai jos ne-au trimis mai sus, pe scurt a fost un dute-vino care ne-a făcut să ratăm primul curs. Am ajuns şi noi într-un final în sala unde trebuia să avem şi am intrat la ora a 2-a la matematică discretă. Pff de matetică n-am scăpat. Profesorii ăştia universitari vorbesc într-una şi tu trebuie să scri după ei, să-i şi urmăreşti şi să şi înţelegi. Apăi doamne nişte termeni deaia de genul ştiinţifico-fantastico ce am auzit m-au făcut să mă uit pe pereţi.
Primul curs
Sunt aici, nu am părăsit blogosfera încă, în aceste zile sunt la primele ore în facultate şi îmi e greu să scriu pe blog aşa că am decis să iau o pauză scurtă până mă acomodez, trebuie să mă obişnuiesc programul, cursurile, seminarile, orele şi toate cele.
Ne auzim în câteva zile cu detalii despre aventurile mele de proaspăt student.
