Amintiri din epoca Kodak
Luaţi-vă adio de la Kodak pentru că nu veţi mai auzi de el – în ianuarie a demarat procedura de intrare în insolvenţă, iar brandul Kodak cel mai probabil va intra în istorie, asta dacă nu vine un investitor la fel de nostalgic ca noi care să-l revitalizeze şi să-i de-a strălucirea de altădată, când era un important pilon în imortalizarea momentelor cheie ale vieţii cu o cameră foto. Această companie a definit practic noţiunea de fotografie, a fost pionierul ei, un pionier care nu a reuşit să ţină pasul cu “noua generaţie”, Nikon, Canon şi alte mărci de renume, nu s-a adaptat vremurilor de azi şi a pierdut. Cuvintele sunt de prisos pentru a descrie ce a însemnat Kodak pentru noi toţi, fiindcă indiscutabil este o pierdere imensă pentru întreaga lume. Sunt convins că în acest moment toţi aveţi cel puţin două poze kodak printr-un album foto prăfuit sau chiar un film păstrat amintire, dacă nu chiar aţi păstrat şi aparatul foto vechi.
Când te gândeşti la Kodak primul lucru care îţi vine în minte este cuvântul amintiri. Dacă deschidem sertarul unde ne ţinem albumele foto (toată lumea trebuie să aibă unul), nu avem cum să nu dăm peste ceva de Kodak. Înainte de apariţia şi viralizarea aparatelor foto digitale, părinţii noştri scoteau aparatul foto bătrân, pe film, dintr-o husă neagră de piele la fiecare mare eveniment în familie, sărbătoare sau zi de naştere şi începeau să facă poze în stânga şi-n dreapta. Toţi trebuia să aibă câte o poză, era literă de lege, nimeni nu pleca acasă nefotografiat, iar acum când deschidem acum albumul foto devenim nostalgici. Am două sertare de albume foto, plus câteva sute de poze care n-au loc albume. Poze vechi, alb-negru, de dinainte să mă nasc, de când mama şi tata erau tinerei, iar eu nu eram în plan.
Bătrânul aparat foto învelit în clasica husă de piele neagră era un accesoriu nelipsit din vacanţele la mare, munte şi concediile în străinătate pe vremuri. Aveam tot timpul câte două, trei filme de rezervă la noi, oriunde plecam, dar de multe ori tot nu ne ajungeau. Făceam câteva sute de poze, iar când ajungeam acasă, a doua zi dădeam fuga la magazin să le developăm. Aşteptam 4-5 zile până erau gata, uneori chiar şi o săptămână, dar emoţia de pe drum în ziua ridicării plicului cu pozele era de nepreţuit, ca un adevărat moment kodak. Ce vremuri…
Într-o lume în care fotografia a ajuns digitalizată, iar toate pozele noastre ajung acum într-un album foto virtual sau găzduite într-un folder pe o partiţie de pe hard-ul PC-ului sau laptopului din dotare, existând şansa ca oricând să rămânem fără ele din cauza unor probleme de natură tehnică, parcă ne e dor de fotografiile clasice pe care le puneam în albume şi acolo rămâneau pe vecie, fără să stăm cu teamă că le putem pierde oricând dacă se strică hard-disk-ul sau se întâmplă vreo nenorocire cu facebook.
Sunt curios, mai face cineva poze pe film şi le developează?
Şi câteva imagini cu aparatul foto pe film, aşa, din categoria oldies but goldies.
E OK ce zici in mare parte dar Kodak are 2 parti consumer si comercial printing…digital capture este un business unde nu se fac bani…de aceea Kodak a exit aceasta latura…te rog verifica si latura comerciala b2b si ai sa vezi caci acolo Kodak face bani si e solida….
Interesant, deci intrarea în insolvenţă nu e a întregului Kodak, doar partea de digital capture.
Oricum, mersi de informare, dar părerea cu, Kodak n-a reuşit să ţină pasul cu “noua generaţie” si nu s-a adaptat în acel sector, mi-o susţin. O parte din business a intrat în faliment, asta nu sună bine niciodată, chiar dacă a mai rămas, aşa cum zici tu, partea de comercial printing.
@florin
Gresesti boss, a intrat in insolventza peste tot, atat la digital capture, cat si la comercial printing.
Am citit despre Kodak pe agentiile de presa internationala, caci a aparut stirea peste tot.
Deci adio KODAK.
Florin, am primit pe mail notificare că ai mai scris un comentariu aici. Scuze, l-am şters din greşeală împreună cu alte comentarii nedorite din spam, unde intrase din nu ştiu ce motive.
Scuze şi te rog să-l mai scrii încă o dată.
Mersi :)
@Sile
Daca nu se inventa fotografia digitala oare ce ma faceam? Fiica mea in 7 luni de viata a adunat 1300 de poze, toate puse pe DVD-uri!
Daca trebuia sa le developez cu filme de 36 de pozitii oare ma saraceam? :))
1300 poze : 36 pozitii de pe film = 36 de filme.
OMG! :))
E Ok – nu e problema – eu sant de acord cu articolul … numai am vrut sa adaug partea care poate nu multi o stiu.. adica latura comerciala si faptul caci Kodak nu a dat decat un faliment de reorganizare si este limitat doar la USA nu toate facilitatile – Kodak face numai 40% bani din USA – restul vine din afara ….
Mreci mult.. inca odata articolul e bun dar numai la consumer … oricum ei au vrut de mult sa-l inchida dar nu au avut curajul …
Eu lucrez la kodak….sant pe latura de comercial printing.
.insolventa chapter 11 este numai in usa…avem bani o gramada in
china si europa…aici sant banii de pensii si o gramada de costuri
care nu pute+am sa le mai caram ..singura solutie legala a fost ch11
care e o forma de insolventa ..dar ramanem operationali…daca ai
nevoie de amanunte rw rog sa-mi spui….oricum comercial printing…fa
fi un business de 3.5 billioane deci destul de mare…la consumer
ramanem la printere…acolo e cerneala unde se fac banii..si hp stie
asta…merci
http://graphics.kodak.com/US/en/default.htm… Mai multe despre kodak
..partea comerciala…
@florin: ţi-am salvat comentariile care din nu-stiu-ce motive au intrat in spam.
Btw, e interesant ce zici tu şi mă bucur că ne-ai luminat. Oricum, ca şi angajat acolom sigur ştii mai multe şi eşti mai în temă decât noi. Mersi
“Sunt curios, mai face cineva poze pe film şi le developează?”
Sa stii ca da! Exista inca multi pasionati de fotografie care fac poze pe film, ba mai mult si le developeaza singuri, acasa.
@Andrei: Din astea numai prin filme am vazut :))